Cei ce au urmarit dezbaterea pe marginea Codurilor (civil, penal, de procedura civila si de procedura penala) stiu ca – dincolo de continutul lor cu bube – acestea mai sufera si de niste bube procedurale. Una dintre bubele majore – a se citi violari ale legii – este absenta studiilor de impact. Legea spune ca, pentru proiectele de legi importante, se fac mai intii studii de impact, care sa arate cum vor afecta acestea viata societatii, sistemul, resursele, etc. Codurile noastre – ale Guvernului, ma rog – toate patru, nu au astfel de studii. Deci, cartonas rosu – dezbaterea pe marginea lor este lovita de nulitate. Ce face Guvernul – condus de un profesor de drept constitutional – intr-o astfel de situatie? Simplu! Da o ordonanta de urgenta care amendeaza legea violata – si spune ca pentru proiectele de lege pentru care guvernul isi asuma raspunderea NU MAI SUNT OBLIGATORII studiile de impact.
Cu alte cuvinte, nu numai ca nu le dezbate Parlamentul, dar nici nu trebuie sa stim cum functioneaza si cit o sa ne coste. Modificarea legilor pentru a servi interesele unor grupuri de interese era acuzatia adusa Parlamenului de presedintele Basescu. Atunci, aceasta OUG cum se poate numi??
Pentru cei cu aplecare spre detaliile tehnice, iata amanuntele (multumesc, Victor Alistar):
Monitorul Oficial 390/09.06.2009 publica OUG nr.61/2009 pt modificarea si completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.
Una dintre modificari este si abrogarea lit.d) a alin.(1) a art.29, care prevedea:
Art. 29. – (1) Proiectele de acte normative trebuie insotite de urmatoarele documente de motivare: (…)
d) studii de impact – in cazul proiectelor de legi de importanta si complexitate deosebita, al proiectelor de legi asupra carora Guvernul si-a angajat raspunderea, precum si al proiectelor de legi de aprobare a ordonantelor emise de Guvern in temeiul unei legi de abilitare si supuse aprobarii Parlamentului.
10 iunie 2009
cu alte cuvinte, metaforic vorbind, legea spune ca e nashpa sa violezi o minora, iar pentru asta faci parnaie… nu-i nimic, dam noi o alta lege, care spune ca-i OK si nu mai faci parnaie daca le violezi pe toate minorele in acelasi timp! eu nu mai sunt in stare sa trag si concluzii, ca m’astept, in curand sa se dea o lege prin care sa fiu si eu declarat minora, numa’ ca sa mi-o poata trage si mie
10 iunie 2009
Modul in care se aplica o lege este stabilita de normele metodologice de aplicare a legii, nu de studiul de impact. Studiul de impact niciodata nu spune cum se va aplica o lege, nici nu are acest rol, ci mai degraba studiaza posibilitatea, preponderent financiara, de aplicare a legii. Studiul de impact ne spune, pe scurt, daca avem bani sa aplicam o lege.
Insa repet, normele de aplicare a unei legi sunt cele care clarifica modalitatea de aplicare a noilor dispozitii si reglementarea situatiilor tranzitorii.
In substanta, aveti dreptate, acest studiu trebuie facut, insa nu el va spune cum se va aplica legea. Daca nu aveti cunostintele necesare, nu intrati in domenii pe care nu le cunoasteti, pentru ca se vede ca vorbiti de subiect ca de masini straine
10 iunie 2009
dar legea prin care se abroga articolul, are studiu de impact si “motivare”? Cum “motiveaza” legiutorul abrogarea necesitatii studiilor de impact ptr speta asta de legi?
10 iunie 2009
Discutia pe marginea codurilor juridice este tipic romaneasca.
Discutii nesfarsite care nu au nici o finalitate.
Suntem cu precadere o natiune de criticatori mai degraba decat de infaptuitori.Critici care, in marea lor majoritate sunt menite sa demoleze , nu sa construiasca. Critica e o arma folosita in Romania pentru a iesi la suprafata.Capitalul de imagine obtinut prin critica este infinit mai mare decat cel obtinuit incercand sa construiesti ceva.
Cam asa stau lucrurile si cu criticile aduse proiectelor de coduri juridice.
Defapt , ce critici au fost aduse?
In primul rand , faptul ca nu au fost supuse unei reale dezbateri publice.
Sigur ca da, romanul trebuie sa dezbata numai in public , si eventual sa primeasca elogii si aplauze, altfel nu e dezbatere publica.
Cine are curiozitatea sa faca o minima cautare pe google dupa “proiectul noului cod civil” va avea o surpiza. Va observa ca prima inregistrare gasita dateaza din 15 Octombrie 2004 . O prima versiune a noului proiectului de cod civil. De atunci au trecut aproape 5 ani. Rastimp in care proiectul a fost remis parlamentului si returnat guvernului, au avut loc discutii si propuneri , si a fost facut public pe site-ul ministerului justitiei. Aproape tot anul 2008 proiectele codurilor au fost disponibile acolo. Oricine dorea putea sa ridice orice amendament sau sa vina cu propuneri. Dar a construi pe aceasta cale inseamna a construi intr-un anonimat total . Nu rezulta de nicaieri ca X sau Y au propus ceva cu adevarat constructiv, si acea propunere a fost si insusita. Lucru care pentru noi romanii conteaza mult mai mult decat constructia in sine.
Asta este defapt, adevarata problema lipsei de “dezbatere publica reala”.
In al doilea rand s-au formulat critici vizand anumite articole sau institutii prevazute de noile coduri . Foarte putini insa dintre cei ce au criticat au venit cu propuneri si solutii. S-au limitat la a distruge. Evident , constructia e mult mai anevoiasa.
Mai nou observ ca problema este lipsa unor studii de impact. Normal. Sunt multe institutii prevazute de noile coduri care lipsesc cu desavarsire din codurile actuale. Pentru ca la data la care au fost elaborate codurile actuale , regimul politic era altul si nu se putea pune problema introducerii unor institutii , multe dintre ele demult introduse in codurile tarilor democratice.
Dar oare nu e si democratia o institutie? De ce s-a introdus in Romania fara studiu de impact? Pentru ca lipsea cu desavarsire. Aceste coduri ar fi trebuit schimabate acum 20 de ani , odata cu schimbarea regimului politic. Nimei n-ar mai fi cerut atunci studiu de impact sau discutii interminabile pe marginea lor. Le-am fi preluat asa cum am preluat si democratia. Poate ca era mult mai bine.
Dar asta este soarta noastra a romanilor…”s-auzim numai de critci”.
Vorba unui vechi compatriot, care s-a incumetat sa construiasca intr-o tara de demolatori :
“Critici voi, cu flori desarte,
Care roade n-ati adus
E usor a scrie versuri
Cand nimic nu ai de spus.”
10 iunie 2009
Va rog sa imi aratati unde anume spun eu, in acest post ceea ce spuneti dumenavoastra ca spun. Ca sa va fie mai usor, reiau citatul:
studii de impact, care sa arate cum vor afecta acestea viata societatii, sistemul, resursele, etc.
Nimic de implementare si aplicare, dupa intelegerea mea. In rest, avem amindoi dreptate…
10 iunie 2009
Nu as fi asa de virulent, deoarece stiu din pacate cam cum se fac “studiile de impact” (ma rog, nu toate!) … Nu invinuiesc pe nimeni, dar care o fi diferenta intre un “studiu” care nu spune nimic si inexistenta unui studiu?
Macar nu ne mai mintim. Recunoastem adevarul si putem sa imbunatatim mai apoi cumva.
Primul lucru pe care eu l-as face (contrazicand astfel porecla si renumele de demolatori a natiei) ar fi sa finantez sursele de date primare, pe care se bazeaza aceste studii, si nu numai ele.
E o lipsa cronica de informatie faptica, de inforamtie cuantificata, in mai toate domeniiile. “Studiille de impact” se cam fac “din vorbe”. Nu toate, dar,,,
Asta fiind problema, e simplu, daca vrei, sa vezi care or fi cele 5-10 institutii care ar putea sa furnizeze datele faptice, sa le ceri sa-si faca necesarul pe care sa-l si finantezi.
In conditiile in care dam zeci de milioane pe tot felul de bazaconii gen “Land of choice”, cateva milioane pentru asa ceva poate ca ar fi mai chibzuit cheltuite.
La fel si cu timpul necesar. Daca dai o ordonanta sau chiar o lege (sa ne amintim cum a fost cu impozitul forfetar) care se elaboreaza, se dezbate si se aplica in nici trei saptamani, nu e credibil ca intr-o perioada asa de scurta poti sa faci un studiu de impact macar cat de cat util.
Ce-i de facut? Simplu, sa ai in pregatire studii, conform unui plan de previziuni. Cine sa-l faca si cine sa elaboreze studiile alea?
Pai, cand ma gandesc la cate agentii guvernamentale numara mustele pe pereti, nu ar fi mai bine sa le dai asa ceva de facut? Ai si fundament la lege, ai si atitudine preventiva, ai si locuri de munca…
Pentru asemenea lucruri trebuie insa depasita granita formalismului, asta nu e simplu de loc – trebuie inceput prin masuri graduale, sa obisnuiesti lumea cu ideea si sa permiti si instruirea.
10 iunie 2009
A – dezbaterea publica- m-a inspirat Florin de mai sus.
Pai, normal ca sunt numai critici si ca au stat codurile cu ani prin discutii si dezbateri etc.
Dezbaerea publica nu e aia in care pui docomentu” “pe internet” (cat mai ascuns, daca se poate, ca de ce sa muncim prea mult la prelucrarea raspunsurilor…).
Cel putin in stadiul incipient al dezbaterilor in Ro si avand in vedere precaritatea pregatirii profesionale si lipsa de timp, ar fi bine sa fie insotit documentul supus dezbaterii publice si de o serie de intrebari clare, la care onor comentatorul sa raspunda.
Nu e mare branza, Comisia Europeana face asta de zeci de ani – e simplu sa te inspiri de acolo, ca metoda de lucru.
10 iunie 2009
@dedalus: cata dreptate!!! da, da, da! le multumesc zeilor internetului ca mai gasesc si comentarii scrise cu mintea-n cap
10 iunie 2009
@Codrut
).
Multumesc pentru raspuns! Observ ca nu doar eu am insomnie…
@Victor Constantinescu
Studiul de Impact nu ne spune in esenta “daca avem bani sa aplicam o lege”. Ma rog, ne spune si asta, dar nu e “esenta”.
Un astfel de studiu are ca obiectiv exact ce sugereaza denumirea. Sunt multe surse pe internet sa vezi cam cum ar trebui facut (surse din alte tari, evident).
Normele de aplicare nu reglementeaza “situatii tranzitorii”, pentru ca normele nu adauga la lege si o astfel de reglementare ar face exact asta (dispozitiile in vid de lege nu inseamana norme de aplicare, ci substitute – nedorite).
De fapt, idealul ar fi sa nu fie nevoie de “norme de aplicare”, dar asta e viata…
11 iunie 2009
@Dedalus :
Relativ la dezbaterea publica : ce vroiam eu sa arat este ca aceasta a avut loc; ca a fost defectuos instrumentata este o alta problema.
Site-ul ministerului Justitiei nu este un “loc ascuns” din internet.
Majoritatea celor care critica faptul ca nu a avut loc o dezbatere publica reala, sunt personane informate, si puteau sa atraga atentia la momentul oportun asupra modului in care are loc aceasta dezbatere.
Dar ma rog, interese si interese….
Relativ la studiile de impact: din actualele coduri lipsesc cateva institutii care oricum trebuiau introduse , indiferent de rezultatul unui studiu de impact. Este exact ceea ce spueam relativ la institutia democratiei : nimeni nu si-a pus problema cum va afecta aceasta “viata societatii, sistemul, resursele…” in momentul in care a fost introdusa. In fine….sunt doar pareri “fara minte-n cap”.
17 iunie 2009
@florin
Din pacate, eu personal mi-am mai pierdut vremea (zile!) comentand astfel e proiecte. Intr-un singur caz cineva mi-a raspuns ceva formal (“vom lua in considereare…”).
Nevand o modalitate de analiza a raspunsurilor, asa-zisa dezbatere publica nu are nici o influenta reala asupra continutului proiectului (in cazurile in care eu am participat).
Vazand ca nu am nici un feed-back si ca de fapt nu am de unde sa stiu nici macar daca ceea ce am scris a fost citit, m-am oprit sa mai comentez in vreun fel. Si probabil ca si altii au ajuns la aceeasi concluzie.
Asa cum este acum organizata, dezbaterea publica este formala si, prin urmare, inutila. Este, cinstit vorbind, o simpla si mare minciuna.
Am recomandat orientarea dezbaterii prin intrebari, pentru ca asa se poate analizam, se poate chiar posta un feed back pe site, se poate posta un raport privind ce anume s-a modificat in urma dezbaterii samd.
Nu e vorba, mi-e teama, de o simpla incompetenta. Pur si simplu asa cum e acum e mult mai simplu sa nu-ti bati capul cu ce cometnarii la proiect primesti. Zici ca le-ai luat in seama si gata. Cine te verifica si mai ales, cum?!
E vorba de lene si de interese. De-aia sunt asa aiurea conduse dezbaterile astea.