Ne arată Iulian Comănescu că se poate cânta Pink Floyd şi la acordeon.
Iata, eu îi/vă demonstrez că se poate cânta Nirvana la kobyz şi tungur (toba şamanică) şi în tehnica vocală “karhyraa” (cântatul din gât).
Deci, Bugotak, cântând Kaar Mege (Rape me). După cum au spus artiştii kazahi, textul este similar cu cel original, doar că este despre un cal.

Bugotak – Kaar Mege (Nirvana’s Rape Me)

Pentru cei cu gusturi mai clasice, Beatles aici.

Cândva, de mult, când am văzut adolescentele isterizate de prezenţa lui Michael Jackson, m-am întrebat (cu o arecare invidie, poate) pentru cine aş putea face eu atari lucruri? Pot să răspund acum, păstrând toate proporţiile: pentru Leonard Cohen.

Am fost sâmbăta trecută la concertul său de la Amsterdam – şi recunosc că a traversa Europa ca să vezi un artist pe scenă e un soi grav de nebunie. Dar ce mi-a fost dat să văd a răsplătit din plin şi momentul de nebunie în care am decis să merg, şi truda de a ajunge.

La cei 74 de ani pe care îi va implini în curând, Leonard Cohen a dus impecabil, fără greş şi fără ezitare un concert de peste trei ore – cu patru bis-uri. mai mult…

Deschideam, prin vara, categoria “Magna Kumm Laudae”, pornind de la pretextul aniversarii de 10 ani a trupei Kumm. Luni se produce punctul culminant al planului aniversar – un super-concert la Opera Nationala Bucuresti. (Nu va grabiti sa ma acuzati ca le fac publicitate, biletele s-au epuizat de miercuri, in mai putin de zece zile de la punerea in vinzare).
Iata ca rockul poate patrunde in spatii “clasice” – Opera si-a asumat o optiune curajoasa (desi a introdus o clauza conform careia “orice distrugere se plateste dublu”. Rockul inseamna violenta, lanturi si dezlantuire, defulari impotriva scaunelor de plus, nu?)
Iata ca rockul alternativ poate umple mai mult decit un club plin de fum, poate umplre o sala de 1000 de locuri – si ar fi putut umple usor una de 2000.
Ma bucur ca discutia pe care am incercat s-o incropim aici (si care demarase la un moment dat) – “cit loc de rock mai e in muzica romanesca” – si-a gasit un loc al ei, pe blogul souncheck.adverb.ro, unde mai multe trupe aflate “pe val”, alaturi de trupe tinere in crestere, au pus mina de la mina sa continue demersul.
Asa cum m-am bucurat sa aflu ca oameni importanti din companii sponsorizatoare de festivaluri ale berii (sau similar) privesc acum cu drag si interes la un eveniment pe care nu au vrut sa-l sustina, pentru ca nu se adeseaza ‘publicului tinta’. Poate o sa depasim, cindva, statutul de “natiune de loredane si cotabiti” pe care ni-l ofera oferta noastra de divertisment.
Ne vedem, deci, miine seara, la Opera – sau pe net, pe acelasi soundcheck.adverb.ro, care va transmite concertul live (si va gazdui, apoi, inregistrarea).

Ziceam intr-un comentariu la Stufstock ca sunetul de la KUMM a avut fluctuatii si aminteam ca chitara lui Oigan a suferit si, in cele din urma, a cedat nervos. Sunt acum in masura sa atest cu probe relele tratamente la care a fost supus sarmanul instrument.

Bloguiesc alene din Vama Veche – alene pentru ca mi-e mie lene (asa cum se cade omului in concediu legal de odihna), dar si din lenea modemului Vodafone care se misca “fara talent”. De atita lene nici nu am bagat de seama ca s-au scurs deja doua zile dupa Stufstock, zile in care artistii au plecat acasa, organizatorii si-au gasit timp sa afle cit sunt de obositi, turistii “oportunisti” (cei veniti anume pentru festival) s-au retras spre casele lor si am ramas noi, cestilalti, veniti “cu treaba” sa ocupam plajele, terasele si ce-o mai fi de ocupat.

De Stufstock nu am multe a spune din cele ce nu s-au spus inca. As remarca succesul incontestabil de care s-au bucurat Phoenix si Zdob si Zdub, care – cum spun cronicile – au electrizat spectatorii. Asa este, publicul a fost curat electrizat. Daca stam sa cautam ce au in comun aceste doua formatii, ecuatia e simpla: filonul folcloric. Este interesant de vazut cum vibreaza masele la temele folclorice, cum bat din piciorus chiar si cei mai sceptici, cu cita bucurie se danseaza ritmurile strabune. Normal, comenta un amic, suntem un popor rural, majoritatea se afla doar la a doua generatie urbana, muzica asta e inca “a noastra”.

KUMMii mei (ca asa incepe sa mi se spuna) au cintat bine si au fost in verva, desi si-au luat riscul de a prezenta mai mult piese noi. Cind cinti imediat dupa Dandy Warhols, oamenii nu mai au prea multe asteptari, dar nici rabdare nu mai au – asa ca trebuie sa fii bun-bun ca sa tii publicul in fata scenei, participativ si dansind. Eu ma obisnuisem sa-i vad in cluburi, dar m-au convins ca pot face fata oricind unei scene de festival, cum laudae. Extrem de induiosator a fost momentul in care Zia, de la DW s-a “cerut” pe scena, sa cinte alaturi de ei. Daca vreti sa stiti de ce “induiosator”, uitati-va la pozele de mai jos (multam, Tiberiu Crisan, Bestmusic) si incercati sa le vedeti fetele.

Mai multe poze, .aici

Iata ca cineva a ridicat minusa la invitatia mea de discuta despre rockul alternativ si trupele bune-bune, dar lipsite de notorietate pe masura. Ridic si eu comentariul aici, poate punem de o dezbatere – ca tot e vara si zbirniie vazduhul de concerte.

Zice Sica asa:

Ceea ce mi se pare grav e faptul ca la ora acutala s-a creat o prapastie imensa intre gigantii muzicii romanesti ( vezi Iris, Holograf, Directia 5, Cargo si altii care canta la festivalu’ berii si pe scenele mari platite de primarii si prefecturi locale in ani electorali) si cei care canta “pe bune”, dar nu au inca “relatii” in industria muzicii romanesti. Sunt trupe foarte bune in Romania la ora asta carora nu li se ofera ocazia sa “scoata capul” pentru ca se iau in serios, pentru ca nu sunt melodramatici, pentru ca refuza cu indarjire sa se dea dupa trendul romanesc si mai trag cu urechea si pe la cum se canta in afara.
Lista e bunicica: Kumm, Luna Amara, Travka, OCS, Grimmus ( pe ei i-am ascultat in concerte pana acum). Ce facem cu ei? Ii numim in continuare “generatie de sacrificiu” sau incepem sa-i aratam mai mult si mai des ? Si daca da, avem sanse sa-i auzim la ore decente in cadrul festivalelor sau vor canta mereu la 3 dupa amiaza pentru ca la 10 (ora de varf) canta Voltaj?

Mi-ar placea sa vad o dezbatere pe tema asta aici.

Si mie mi-ar placea, asa ca – sa incepem.

De la Cristian Ghinea, tinar de viitor, sobru, respectat in comunitate – si o persoana comoda prin excelenta :

Am fost aseara la concertul Kumm de la Clubul Taranului Roman. Vazut, placut, dansat. A fost fain, ce sa mai vorbim.

Confirm ca Ioana nu a luat-o razna si trupa chiar merita sa ii facem ceva valuri. Inca ma resimt.

Update: Iata si dovada irefutabila a faptului ca Ghinea s-a simtit cum a spus si a facut intocmai precum a relatat.

Kumm va cinta joi seara, dupa 10p.m, la Cubul Taranului, din cadrul Muzeului Taranului Roman. Este pentru prima oara cind rockul va suna “peste gard de vesnicia care s-a nascut la sat”, cum spune Oigan (Eugen Nitescu, leaderul trupei).

Clubul a fost deschis la inceputul lui iunie, cu un concert Nightlosers – o combinatie incitanta intre bulz si blues. Au mai urmat concerte in noaptea de Sinzeine si, vinerea trecuta, un Remeber Dorin Liviu Zaharia (pe care l-am pierdut, din cauza de deficit de ubicuitate).

Iubesc MTR pentru vioiciunea lui, pentru eforturile pe care le face de a ajunge la un public care cu greu s-ar lasa atras de etnografie si folclor. Pentru ingeniozitatea cu care atrage un public eminamente urban intr-un spatiu dedicat ruralului, prin excelenta.

Concertul de joi va fi o incercare pentru Kumm – Clubul nu e facut pentru astfel de concerte (este fosta “Sala lemn” a muzeului , un soi de paralelipiped de beton). Acustica ar putea lasa de dorit. Sper insa ca sunetistul si energia trupei sa compenseze neajunsurile peretilor perfect plati.

“Papa la Soni” este este un soi de Mecca interioara in Vama Veche, unde dependentii de tarhon vin atrasi de bucatele lui Soni. Anul acesta, Soni imbogateste “meniul” cu o initiativa culturala: “Scoala Ardeleana”. Scoala Ardeleana este un festival care aduce impreuna intelectuali, artisti, arhitecti si muzicieni de origine transilvana. Prima editie - cea care se va desfasura la finele aceste saptamini – include lansari de carte, un seminar de urbanism si un colocviu de publicitate.
Si cum Vama fara muzica este ca pestele fara bicicleta, serile festivalului vor fi animate de concertele unor mari trupe transilvane: A.G. Weinberger (joi), Kumm (vineri), Semnal M (simbata) si Luna Amara (duminica).
Cred ca Soni vrea sa ne demonstreze ca si arta (nu numai dragostea) trece prin stomac…

Saptamina aceasta avem parte de doua KUMMcerte – unul la Cluj, vineri, si unul la Bucuresti, simbata.

La Cluj (acasa la ei), KUMMii cinta in cadrul festivalului Fetes de la Musique, organizat de Centrul Cultural Francez. Concertul are loc la ora 20, in fata Universitatii Babes-Bolyai (Str. Mihail Kogalniceanu). Intrarea libera.

La Bucuresti, vor cinta pe scena principala a festivalului Coke Live, incepind cu ora 15:30 (atentie! variantele initiale de program anuntau alta ora).