Curtea Constitu?ional? a Germaniei a dat verdictul în celebrul caz “Cicero”: raidul poli?iei asupra redac?iei revistei politice Cicero constituie “o serioas? ingerin?? în libertatea presei”. Mai mult, judec?torii au decis c? astfel de perchezi?ii ?i confisc?ri de materiale editoriale în anchetele împotriva unor jurnali?ti vor fi considerate, pe viitor, inadmisibile din punct de vedere constitu?ional.

În cazul Cicero g?sim o combina?ie de elemente care nu ne sunt str?ine: investigarea jurnali?tilor pentru publicarea unor informa?ii secrete (vezi cazul Gârleanu & Oancea, de la Foc?ani), perchezi?ionarea redac?iilor ?i “clonarea” calculatoarelor (acela?i Gârleanu & Oancea, soldat cu perchezi?ii la Ziua), sau cazul Gazeta.

În iunie 2005, Oficiul de Investiga?ii Penale (BKA) din Germania a emis un mandat de cercetare împotriva jurnalistului Bruno Schirra, reporter la revista “Cicero”, acuzîndu-l de “tr?darea unor secrete de stat”. La mijlocul lui septembrie, Poli?ia a perchezi?ionat sediul redac?iei revistei, din Potsdam. Schirra publicase un profil al liderului irakian Abu Musab al-Zarqawi, citând paragrafe dintr-un document secret al BKA care compila informa?ii furnizate de serviciile de informa?ii din SUA, Fran?a, Germania si Israel. În timpul perchezi?ion?rii redac?iei, poli?ia a copiat pe dischete documentele din calculatorul lui Schirra. În acela?i timp, s-au f?cut perchezi?ii ?i la domiciliul jurnalistului. Povestea intreag?, aici.

Verdictul Cur?ii Constitu?ionale a fost pronun?at în 26 februarie 2007, punând astfel cap?t unei pove?ti de peste un an ?i jum?tate.

Deczia Cur?ii Constitu?ionale refereritoare la neconstitu?ionalitatea abrog?rii insultei ??i calomniei a fost publicat? în Monitorul Oficial nr.104 din 12.02.2007, conform. site-ului Cur?ii

Parlamentul are datoria de a se conforma în termen de 45 de zile de la data public?rii.

Se împline?te azi un an de când doi ziari?ti din Foc?ani, Marian Gârleanu ?i Sebastian Oancea se afl? sub anchet?. Cei doi sunt cerceta?i sub acuza?ia de a fi intrat în posesia unor documente secrete – pe care le-au trimis redac?iilor celor dou? cotidiene centrale pentru care lucrau ?i care, la rândul lor, le-au retrimis “p?guba?ului” – în spe?? Ministerul Ap?r?rii Na?ionale. Povestea a atras aten?ia Organiza?iei pentru Securitate ?i Cooperare în Europa, prin Reprezentantul pentru Libertatea Presei, care s-a adresat MAE ?i a inclus cazuil celor doi jurnali?ti în raportul privind libertatea presei in spa?iul OSCE. În pofida acestor reac?ii evidente, procuratura nu a dat pân? în acest moment o solu?ie în acest caz: anchta nu a fost închis?, dar nici jurnali?tii nu au fost trimi?i în judecat?.

La aniversar?, Agen?ia de Monitorizare a Presei, Organiza?ia Reporteri f?r? Frontiere (Reporters sans Frontieres), Centrul pentru Jurnalism Independent ?i Conven?ia Organiza?iilor de Media închin? autorit??ilor române o sesizare, un fel de “semn în calea uit?rii”. mai mult…

Clubul Român de Pres? a cerut dizolvarea Cur?ii Constitu?ionale, ca urmare a modului “ru?inos” în care a decis în chestiunea re-incrimin?rii insultei ?i calomniei. CRP consider? c? membrii Cur?ii Constitu?ionale care au votat în favoarea acestei decizii nu ?i-au respectat obliga?ia de a-?i îndeplini func?ia cu impar?ialitate ?i în respectul Constitu?iei, a?a cum prevede articolul 64 din legea de func?ionare a Cur?ii.

Solicit?m, pe cale de consecin??, aplicarea prevederilor art. 67 din Legea 47/1992 privind organizarea ?i func?ionarea Cur?ii Constitu?ionale, modificat? ?i republicat? în Monitorul Oficial nr. 643/16.07.2004, astfel încât plenul Cur?ii Constitu?ionale s? constate încetarea mandatului de judec?tor al acestei institu?ii pentru acei membri care au votat în favoarea acestei decizii, având în vedere „înc?lcarea grav? a obliga?iilor prev?zute la art. 64”.

Cum Curtea a votat cu majoritate de voturi (au existat doar dou? opinii separate) în favoarea re-incrimin?rii insultei ?i calomniei, solicitarea CRP ar echivala cu o auto-dizolvare a Cur?ii Constitu?ionale.

Scrie oaspetele nostru Bogdan, c?ruia îi mul?umesc:

Apropo, Regulamentul Roma 2 discutat in PE poate sa complice si mai mult lucrurile in UE pe tema defaimarii si vietii private :

http://www.out-law.com//default.aspx?page=7726

The Rome II Regulation is designed to govern cross-border disputes where there is no contract, and covers a large number of areas. Privacy and defamation have been the most controversial, though.

The Parliament’s amendment suggests that in the case of print or broadcast media the law which should apply in disputes is the law of the country to which the publication or broadcast is most directed. If that is not an easy fact to determine, the relevant law will be the one of the country where editorial control is exercised.

Member States do not want the complex formula to be introduced. Media organisations are likely to back the plans because the other option is for the applicable law to be that of the country in which the defamed person lives. They argue that that would mean that media companies would have to know the privacy and defamation laws of every European country.

Mi-am petrecut ?i eu cîteva ore din via?? citind proiectul de regulament Rome II ?i amendamentele ce se propun. F?r? a avea preg?tire juridic?, dar fiind un cititor atent, am dat peste urm?torul paragraf:

To establish a genuine European law-enforcement area, the Community, under Articles 61(c) and 65 of the Treaty establishing the European Community, is to adopt measures in the field of judicial cooperation in civil matters in so far as necessary for the proper functioning of the internal market.

S? însemne asta c? regulamentul nu va trata decât litigiile din dreptul civil? Dac? la noi (ca ?i în Fran?a, în Anglia, în Germania) def?imarea are regim penal, cum se va proceda? Oricum ar fi, regulamentul se refer? doar la litigiile trans-frontaliere ?i face trimitere direct? la mass media.

Pân? în prezent, statul român a fost condamnat de trei ori pentru violarea Articolului 10 din Conven?ia European? a Drepturilor Omului privind libertatea de exprimare:
- Cazul Sabou ?i Pîrc?lab v. România. Sentin?a CEDO aici. (în francez?)
- Cazul Dalban v. România. Sentin?a CEDO aici (în englez?) ?i aici (în român?)
- Cazul Cump?n? ?i Maz?re v. România. Sentin?a CEDO aici (în englez?)

În dou? cazuri (Stîngu ?i Scutelnicu v. România, 2006 ?i Constantinescu v. România, 2000) CEDO a considerat c? statul român nu a violat Articolul 10 al Conven?iei.

Ceea ce p?rea de necrezut, se întâmpl?: insulta ?i calomnia sunt din nou delicte penale, sanc?ionabile cu amend?. Multa?teptata motiva?ie a deciziei Cur?ii Constitu?ionale prin care aceasta declar? drept neconstitu?ional? dezincriminarea insultei ?i calomiei a fost, în fine, dat? publicit??ii. Ea confirm? temerile celor mai pesimi?ti: justificarea Cur?ii merge c?tre problemele de principiu. Judec?torii consider? c? dezincriminarea este de principu inacceptabil?, argumentând c? demnitatea uman? este o valoare fundamental? în societatea româneasc?, recunoscut? ca atare de Constitu?ie – ?i, pe cale de consecin??, statul trebuie s? acorde o protec?ie solid? ?i eficace acestei valori. Curtea mai adaug? c? protec?ia în cadrul dreptului civil este insuficient?, pentru c? “dezonoarea este prin natura ei iremediabil?, iar demnitatea uman? nu poate fi evaluat? în bani”.
Curtea invoc? ?i un a?a numit “vid legislativ” creat dup? dezincriminarea insultei ?i calomniei, pornind de la un paragraf al Constitu?iei conform c?ruia “Delictele de pres? se stabilesc prin lege”. O astfel de lege nu exist?, spune Curtea, în afara Codului Penal.
Motiva?ia Cur?ii este contradictorie în câteva puncte semnificative. mai mult…

Curtea Constitutionala a publicat decizia referitoare la neconstitutionalitatea abrogarea insultei si calomniei.
Decizia aici.

A?adar, revenim de unde am plecat: insulta ?i calomnia pot reintra, cu capul sus ?i onoarea “reperat?” în Codul Penal. Curtea Constitu?ional? a decis drept neconstitu?ional? abrogarea infrac?iunilor de insult? ?i calomnie, ce erau prev?zute în art.205-206 C.P., intrat? în vigoare în vara lui 2006.
Scoaterea de sub inciden?a Codului Penal a celor dou? delicte de opinie a fost considerat?, la vremea aceea, un gest european. Parlamentul a votat abrogarea cam contre-coeur. Am participat la discu?iile din Comisia Juridic? a Senatului ?i am avut ocazia s? asist la desf??ur?ri de argumente docte sau doctrinare în sprijinul men?inerii celor dou? delicte în C.P. Firul ro?u era constituit de convingerea ferm? – sau ferm afirmat? – c? demnitatea uman? este una dintre valorile fundamentale ale statului nostru, drept pentru care statul trebuie s-o protejeze. Au existat dintre aceia care au afirmat c?, dac? aceste delicte vor fi scose din C.P., oamenii leza?i în demnitatea lor vor pune mâna pe furci ?i topoare ?i-?i vor c?uta dreptatea singuri. Dup? asemenea desf??urare de elocin?? ?i clarviziune, votul în favoarea abrog?rii celor dou? articole incriminate a venit oarecum surprinz?tor, având toate semnalmentele unui “vot politic”. Presiunea a?teptatei ader?ri la Uniunea European? s-a f?cut sim?it? – ?i ?i-a îndeplinit nobilul efect. mai mult…

Ce moment mi-am ales si eu sa ma lansez pe bloguri!
Afl?m ca onorata Curte Constitu?ional? a decis c? dezincriminarea insultei ?i calomniei a fost neconstitu?ionala, drept pentru care – la loc comanda! Parlamentul ar trebui sa adopte o lege prin care s? reintroduc? in Codul Penal ni?te delicte dragi inimii noastre: insulta, calomnia ?i (favoritul meu) def?imarea ??rii ?i na?iunii.

Com?nescu, ia mai intreab?-ma o dat? cum e cu condamnarea bloggerilor?

UPDATE: M-am mai gândit ?i între timp am ajuns la concluzia c? situa?ia asta merit? mai mult? analiz?. Am f?cut-o aici.