Stau de aproape doua saptamini in Vama, fara televizor, fara ziare, fara radio – si am supravietuit. Stau agatata de lume numai prin stirile online. De departe, cea mai cutremuratoare “stire” mi se pare cea scoasa la lumina de Andressa: primarul Nicolae Ontanu stingind – didactic – o tigara aprinsa in palma unei femei. Am cautat, de curiozitate, stirea pe alte “canale” – nimic.
In orice tara civilizata (e nevoie sa ne reamintim, la fiecare pas, ca Romania este tara europeana, membra a UE?), un atare gest ar fi insemnat sfirsitul carierei politice a faptasului. La noi – tacere generala.
Andressa a avut, azi, reflexe jurnalistice mai bune ca toata presa romana la un loc.

Procurorii din Timisoara au decis neinceperea urmaririi penale impotriva lui Dumnezeu. S-a incheiat astfel una dintre anchetele al caror deznodamint il asteptam cu nerabdare. Un puscarias timisorean, condamnat la 20 de ani inchisoare pentru omor, il daduse in judecata pe Dumnezeu, pentru incalcarea contractului de la botez, in speta pentru ca nu l-a protejat de rele, asa cum promite slujba de increstinare. Concret, piritul Dumnezeu a fost acuzat de comiterea infractiunilor prevazute de art. 215 (inselaciune – n.r.), 221 (tainuire – n.r.), 246 (abuz in serviciu contra intereselor persoanelor – n.r.), 256 (primire de foloase necuvenite – n.r.) si 257 (trafic de influenta – n.r.).
Parchetul de pe linga Judecatoria Timisoara nu a avut de ales – caci legea e clara, accesul la Justitie e sfint, orice plingere trebuie luata in considerare – asa ca a dat curs acestei plingeri si a inceput cercetarea. A conchis, in urma analizarii faptelor si dovezilor, ca Dumnezeu nu este o persoana reala si nu are domiciliu. Spre cinstea lor, procurorii s-au intrebuintat serios in identificarea autorului faptelor reclamate: cererea a fost depusa in octombrie 2005.

Pe lista mea de dosare cu final asteptat cu nerabdare se mai afla:
- plingerea galateanului care, in 2003, a dat in judecata statul roman (recte pe Ion Iliescu, in calitate de presedinte) pentru “nesimtire”, argumentind ca saracia in care traieste este rezultatul dezinteresului autoritatilor;
- plingerea detinutului din Bacau care a dat in judecata pentru calomnie un jurnalist pentru ca a scris despre nunta din penitenciar, folosind expresia “domnul X si frumoasa lui sotie”. Detinutul a acuzat faptul ca sotia lui nu e frumoasa, deci afirmatia jurnalistului aduce atingere imaginii doamnei;
- contestatia lui Dan Voiculescu la decizia CNSAS.

UPDATE: Continui lista, cu propunerile lui Adrian P si Andreic (multumiri). Daca mai aveti, mai spuneti:
- Galateanul care a dat in judecata guvernul pentru aminarea alegerilor euro-parlamentare;
- Timi?oreanul, care a dat în judecat? ga?ca de 322 pt. cheltuirea banului public (Thx, ina eyre)

Ma uit fascinata la copiii din Tabara Navodari care, in sfinta traditie protestatara, scandeaza in fata camerei de luat vederi : “Nu vrem acasa! Nu vrem acasa!” Vin apoi profesorii, care garanteaza cu raspunderea lor didactica si umana ca in tabara e curat si “mincarea e foarte buna”. Asta in timp ce 23 de persoane au fost diagnosticate cu infectie cu Salmonella, dupa consumarea “mincarii bune” de la cantina taberei.

Din spusele unui profesor (la stirile de la Realitatea TV), poti intelege ca, dupa un an de munca in folosul elevilor, macar atita bucurie sa aiba si “copiii”. Fractura logica nu imi apartine.

In orice tara civilizata, o astfel de intimplare s-ar lasa cu scandal, cu demisii/demiteri si cu procese grele din partea familiilor. La noi, e nevoie ca ministrul Educatiei sa faca apel public la parinti sa-si recupereze copiii din tabara toxica (deoarece profesorii care au in grija copiii nu vor sa plece de la mare). Ciudat, la o natie care se declara interesata intii si intii de sanatate (ca-i mai buna decit toate).

UPDATE: Tabara de la Navodari a fost evacuata, zice Cotidianul.

Zice fi-miu: “Nici macar nu mai merita sa te decorporalizezi. Este mai cald afara decit in propriul trup”.

A avut loc si celebra emisiune “CA al TVR intre bine si rau ” (sau ceva de genul asta). Un exercitiu de sinceritate, intr-o mare masura.

Am aflat de la Cristian Diaconescu ca numirea lui Alexandru Sassu la sefia TVR constituie “un act de sinceritate”, caci social-democratii nu au dorit sa caute pe cineva “cu aparenta de independenta”. Hmmm.

Am mai aflat de la Kelemen Hunor ca proiectul de lege care a fost adoptat de camera deputatilor in aprilie 2006 si care zace de atunci la Senat nu are nicio sansa de a trece. Conform domniei sale, o astfel de lege nu poate trece decit in primul an al mandatului si ca noi, astia, care credem ca ea poate fi adoptata la mijlocul sau spre finele manadatului parlamentar suntem niste visatori. Daca am inteles corect, Comisia ar fi dat deja aviz negativ proiectului de lege – dar nu am gasit nicio sursa de referinta pentru a verifica aceasta informatie. Mai caut.

Tot domnul Kelemen ne-a spus ca toate partidele si-au retras sprijinul pentru aceasta lege. Domnii Diaconescu si Iorgulescu au parut necunoscatori de atare grozavie, ei sustinind ca partidele lor sunt in continuare interesate de principiile puse in proiectul cu pricina.

Aici am cazut eu grav pe ginduri. Proiectul de lege nu era minunat, dar era un solid pas inainte. Proiectul separa functiile de presedinte de cel de director general (adica, functia de decizie de cea de executie) si stabilea criterii pentru numirea membrilor CA. Astfel:

Art. 23. – (1) Pe timpul exercit?rii mandatului, membrii Consiliului:
a) sunt obliga?i s? renun?e la calitatea de membru de partid, sau, dup?
caz, de membru în structurile de conducere ale sindicatului;
b) nu au dreptul s? realizeze, s? produc? sau s? modereze emisiuni de
radio sau de televiziune;
c) nu pot dobândi calitatea de angaja?i ai societ??ii respective, ei sau
rudele lor de gradul I ?i II;
d) nu au dreptul s? de?in?, în acela?i timp, func?ii în societate
respectiv?;
e) nu pot candida pentru func?ia de director general.
(2) Nerespectarea dispozi?iilor prev?zute la alin. (1) atrage, de drept,
demiterea din func?ia de membru al consiliului de administra?ie.
(3) Interdic?iile prev?zute la alin. (1) lit. b) ?i c) nu sunt aplicabile
reprezentan?ilor în Consilii ai personalului de specialitate ai SRR ?i SRTV.

Art. 28. – Nu pot face parte din Consilii:
a) membrii Parlamentului sau ai Guvernului, persoanele cu func?ii de
conducere în structurile Parlamentului sau Guvernului, precum ?i persoanele
care de?in func?ii în cadrul autorit??ilor administra?iei publice centrale sau
locale;
b) persoanele cu func?ii în structurile de conducere ale partidelor
politice;
16
c) persoanele care colaboreaz?, sunt angajate sau fac parte din
conducerea unor companii de pres?, indiferent de forma de organizare a
acestora, precum ?i cele care de?in, direct sau indirect, p?r?i sociale sau
ac?iuni la societ??i comerciale din domeniul mass-media;
d) persoanele cu antecedente penale;
e) persoanele care au fost demise de Parlament pentru activitate
necorespunz?toare în calitate de membru al unuia dintre consiliile de
administra?ie ale celor dou? societ??i;
f) persoanele care ocup? pozi?ii sau de?in calit??i în companii ori
societ??i comerciale cu capital majoritar de stat sau capital privat, în
autorit??i ori institu?ii publice prin care s-ar afla în conflict de interese cu
rolurile ?i obiectul de activitate ale SRR ?i SRTV, astfel cum acestea sunt
definite de prezenta lege;
g) persoanele care au colaborat cu securitatea ca poli?ie politic?.

La vremea respectiva, toate partidele parlamentare si-au exprimat sprijinul pentru aceasta lege -dovada, stenograma din lucrarile plenului Camerei Deputatilor. La momentul numirii candidatilor, aceste principii au fost incalcat cu gratie, dar viguros.

Ce s-a intimplat intre timp cu partidele noastre? Ce anume a stat intre ele si propria lor decizie de a depolitiza instititiile publice de media? Vom ajunge vreodata sa facem pasul inainte in aceasta directie – sau depolitizarea TVR si SRR este un razboi pierdut?

In ceea ce priveste emisiunea lui Liviu Mihaiu, componenta a grupului a fost foarte bine aleasa – desi, ca de obicei, una iti spune producatorul la telefon, alta sunt invitatii din platou. Nu a aparut Alexandru Sassu, si nici Mircea Geoana. Au participat insa, foarte onorabil, Cristian Diaconescu (PSD), Adrian Iorgulecu, ministrul Culturii (PNL), Kelemen Hunor (UDMR), Tudor Giurgiu, in ultima sa zi de PDG, Alexandru Lazescu, potential membru al CA (validat de Comisii, asteapta votul plenului) si Catalin Avramescu, candidatul Presedintiei (respins de Comisii si asteptind si el votul plenului). In “partea adversa” – Mircea Toma, Cristian Godinac (presedintele sindicatelor Media Sind) si subsemnata.

Aflam de la Costi Rogozanu ca prima fapta a CA al TVR a fost sa se admire in oglinda stirilor televiziunii pe care o pastoresc (adica au cerut caseta cu stirea referitoare la numire). Costi le promite o rubrica permanenta.

Miine, la “Intre bine si rau” (talk-show-ul moderat de Liviu Mihaiu) se va discuta despre TVR si consilii si administratie si lege… Eu voi fi acolo. Mi s-a spus ca si domnul Sassu (potential PDG) va fi.

Ca sa aiba CA ce analiza – ca emisiunea dureza mult si se vorbeste pe indelete.

PS: Din postul lui Costi, cel mai tare mi-a placut ideea de a considera absenti doi membri ai CA care nici n-au fost audiati/validati. Parlamentul a devenit suspect de ocupat cind a venit vorba de a audia nominalizatii Presedintiei si PD-ului. Saptamina trecuta nu si-a gasit timp pentru asta, se pare. Azi se discuta motiunile… poate miine.

Nici n-ati simtit cind a trecut prin Camera Legea pentru completarea Legii Audiovizualului , care prevede obligatia radiodifuzorilor de a include în grila de programe ?i de a difuza – la momentul transmiterii ?i în integralitatea lor – programele televizate finan?ate din fonduri publice ori cele stabilite prin angajamente interna?ionale. Nu-i asa?

Nu stiu exact ce implica asta – dar, in lipsa altor nuante, imi pot imagina cum toti radiodifuzorii vor fi obligati prin lege sa transmita in direct (deci simultan) Festivalul George Enescu, filmele lui Sergiu Nicolaescu sau… mai spuneti voi ce programe televizate din bani publici va puteti imagina.

Problema e ca proiectul a primit aviz negativ din partea Comisiei de mass media si a fost trimis plenului in timp util pentru dezbatere si votare. La vot – sa vezi pozna! Nu e cvorum – legea ramine nevotata (majoritatea voturilor exprimate fiind impotriva ei). O a doua sedinta a plenului Camerei vine si trece – odata cu ea trece si termenul limita pina la care se poate vota raportul Comisiei de mass media. Si uite asa legea – cu aviz negativ de la Comisie si cu un vot majoritar (dar nestatutar) negativ e considerata aprobata tacit. Asta s-a intimplat la 23 mai.

Pe 12 iunie s-a intimplat la fel cu un alt proiect de lege, cel care acorda personalitate juridica studiourilor teritoriale ale radioului public – deci si independenta financiara.

Toate aceste legi aprobate tacit din lipsa de cvorum (desi nu le vrea numeni) se acumuleaza in tasca Senatului, unde mai zac, de citva timp, si modificarile aduse legii SRR-SRTV (cele care ar fi facut depolitizarea mai usoara), si cele la legea audiovizualului (cele cu digitalizarea).

Valentin Nicolau a primit avizul comisiilor de mass-media ale Parlamentului pentru un loc in CNA.
Acelasi Valentin Nicolau care, in urma cu doi ani, facea subiectul unei comisii parlamentare de ancheta care a investigat modul in care a condus televiziunea publica. Concluziile Raportului comisiei de ancheta sunau cam asa:

În ceea ce prive?te performan?ele manageriale ?i institu?ionale au fost constatate urm?toarele disfunc?ionalit??i:
• existen?a unui management discre?ionar, manifestat în dispre? fa?? de banul public, de legisla?ia în vigoare ?i de transparen?a necesar? unei astfel de activit??i (institu?ii aflate sub control parlamentar ?i finan?ate din bani publici)
• orientarea managementului pe interese personale sau de grup, cu ignorarea misiunii publice a
celor dou? institu?ii.
• existen?a unui partizanat în reflectarea realit??ii ?i în derularea activit??ii (contracte cu firme
manageriate de persoane suspectate de conflict de interese)
• manifestarea unor tendin?e abuzive prin eludarea legisla?iei ?i normelor în vigoare, folosirea
serviciilor unor persoane pentru atingerea anumitor interese (rolul decorativ al unor membrii ai
CA)
• între?inerea unei atmosfere de tensiune, stimularea oportunismului;

Atari concluzii nu si-au gasit, insa, urmarea in vreo masura penala. Ceea ce ii permite domnului Nicolau sa fie uns (sau aproape… caci urmeaza votul plenului) ca membru CNA, garant al interesului public, de acelasi Parlament care l-a acuzat de tot felul de orori, cu doar doi ani in urma .

Cred ca-mi scapa mie ceva…

Asa deci: Presedintia l-a propus pe Catalin Avramescu in calitate de repezentant al sau in CA al SRTV. Sau nu, corectie – ca reprezentant al “societatii civile” – pentru, zice Valeriu Turcan, “a asigura respectarea interesului public”. O fi avut dinsul consultari cu societatea civila si a ajuns la concluzia asta… Eu una, nu stiu.

Presedintele Basescu revine astfel asupra deciziei (curajoase) din 2005 cind a refuzat sa-si nominalizeze un reprezentant in CA al SRR si SRTV, declarind ca nu va face astfel de nominalizari decit in baza unei noi legi. Dar vremea curajului a trecut, legea aia nu mai vine (lipseste vointa politica, zice presedintele), drept pentru care revenim la pragmatism si ne punem noi omul nostru – la care, de altfel, ne da voie legea.

Nu as avea nimic de comentat (sau ma rog, ceva mai putin), daca in acesti doi ani as fi vazut o initiativa prezidentiala de a pune in discutia publica/politica soarta legii SRR-SRTV, care isi asteapta rindul (de muuult!) in Senat. Un demers care sa imi spuna mie ca presedintele a incercat, dar l-a infrint “sistemul ticalosit”.

Pentru duioasa aducere aminte, iata declaratia de atunci a lui Traian Basescu:

”De?i prin actuala lege, pre?edintele are dreptul s? numeasc? un reprezentant la radioul public ?i la televiziunea public?, nu am desemnat nici pân? acum reprezentan?i în semn de protest, pentru a stimula Guvernul s? fac? legea care s? depolitizeze radioul ?i televiziunea”.

Este unul din repro?urile pe care le fac Guvernului, e un angajament electoral nerespectat”.

PS : Cosmin, cum e cu sursele tale sigure care spuneau ca nu va nominaliza pe nimeni?

Nici nu au apucat mediile de informare sa sape pina la fundul cazului Bogdan, baiatul de si-a luat viata “din dragoste de profa”, ca iata ca isi fac intrarea (ma rog, iesirea), “gemenele de la Cluj”. Asa ca onor ziarele noastre (ca la TV n-am apucat sa ma uit azi) au luat-o de la cap cu psihologi, vecini, parinti, profesori, etc… Aflu ca funia a fost cumparata de la Praktiker (asta o intra la publicitate?), ca scaunelele erau noi-noute, ca ascultau Mr. Vain (indiciu sigur de inima frinta) si ca – scandalos si motiv sigur de insingurare – erau vegetariene. Ba aflu de la case luminata (ca aceasta, care ma gazduieste) ca erau si spalate pe creier (ca se stie ca asa sunt vegetarienii) si auto-programate sa se sinucida.
Inteleg ziarele tabloide, care din asta-si trag snaga. Dar imi vine greu sa inteleg de unde aceasta fervoare morbida generalizata, de unde apetenta catre foarte personal si intim dezvaluit pe prima pagina si de canale mediatice care tintesc mai sus, ca public – si va invit sa incercam sa aflam daca subiectele astea au “vindut” mai bine decit altele. Ca daca aici e radacina, degeaba sarim (doar) in gitul mass-media: daca publicul cumpara si nu e ilegal – atunci negotu-i cinstit si noi suntem ipocriti. Sau nu?