Chiar aşa: excesul de democraţie! Am învăţat-o azi. Profesor mi-a fost Dl. Victor Socaciu, membru în comisia de Arte, Cultură şi Mass-Media a Camerei Deputaţilor, cînd mi-a spus că dorinţa mea (a mea!) de a solicita radiodifuzorilor (prin Legea Audiovizualului) să-şi facă publice bugetul de venituri şi cheltuieli şi contul de pierderi şi profit este excesivă, că publicul nu este interesat de astfel de lucruri, drept pentru care practic un exces de democraţie. Frumos spus!
Pe astfel de argumente – şi altele, care urmează a vi le spune – Comisia a scos din textul legii (Ordonanţă de urgenţă adoptată de cabinetul Tăricenau în ultima sa şedinţă înainte de alegeri, ajunsă acum la discuţii în Parlament) această prevedere. Deci, kaput transparenţa surselor de finanţare, atît cît se putea şi aia…
Bun, pe dl. Socaciu îl înţeleg, că fără bunăvoinţa televiziunilor nu-l mai ştie lumea de artist. Dar cîinoşi la adresea prevederii au fost şi reprezentanţii UDMR , Marton Arpad si Kelemen Hunor. Care cu argumente legalistice, care cu din cele mai umorale, au susţinut acelaşi lucru: cereţi ceva la care nu aveţi dreptul.
Haios (că altfel nu pot să-i spun) a fost argumentul dl. Hunor, potrivit căruia mai mult…

Mâine (joi, adică) se discută la CNA proiectul de Hotărâre pentru aprobarea Documentului de politică şi strategie privind tranziţia de la televiziunea analogică la cea digitală şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional.

Dacă aveţi timp, daţi-i o citire, că e interesant. Din datele prezentate acolo eu am înţeles că:
- 6% din gospodării nu au acces la servicii de televiziune (unele nu au nici curent electric), aşa că digitalizarea nu le atinge;
- 19% din gospodării au acces doar prin antenă terestră – şi pentru acestea digitalizarea va avea efect maxim ( adică vor prinde cu antena de pe casă 48 de posturi , adică 6 multiplexuri x 8 posturi fiecare);
- 49 % din gospodării primesc semnalul prin cablu;
- 27% din gospodării au propriile antene de satelit;

Tot din documentul de strategie mai înţeleg că nu există date de audienţă mai noi de 2006, pentru că altfel nu-mi pot explica următorul paragraf:

Radiodifuzarea serviciilor de televiziune publice încă joacă un rol important în cadrul emisiei TV din România, TVR1 şi TVR2 atingând în 2006 o cotă de audienţă de 16.7% şi 5.3%. În ultimii ani s-a observat un fenomen în rândul canalelor TV private : principalii jucătorii şi-au păstrat poziţia de lideri de piaţă, dar cifrele de audienţă ale Pro TV şi Antena 1 au scăzut în ultimii ani.

În esenţă, proiectul de strategie pervede ca două multiplexuri să se dea acuş, repejor, prin “licitaţie comparativă”, urmînd ca alte patru să fie disttribuite “ulterior, funcţie de cerinţele pieţei”, prin “licitaţie competitivă”.

Cât priveşte calendarul digitalizării, iată propunerea MCSI: mai mult…

După ce aparatul politic s-a (să mă scuze doamnele) coit doi ani să adopte o reglementare în domeniul trecerii la televiziunea digitală, guvernanţii noştri descoperă brusc că a devenit urgentă treaba şi sunt gata să treacă o Ordonanţă de urgenţă privind introducerea serviciilor digitale de radiodifuziune şi televiziune.
Proiectul de Ordonanţă, supus dezbaterii publice de MCTI, susţine cu un tupeu care îşi îngheaţă sângele în vine:

Având în vedere:
(…)
- că termenul limită preconizat de către Comisia Europeană pentru încheierea perioadei de tranziţie de la sistemul analog la cel digital terestru este începutul anului 2012, situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,

Mişcarea nu numai că mută proiectul de lege din zona “legiferării naturale” (parlament, dezbateri, etc) în domeniul deciziei guvernamentale, dar schimbă şi ministerul responsabil – nu mai este cel al Culturii, ci MCTI. Guvernul pare că uită că are proiect de lege în acest sens care îşi aşteaptă de luni de zile avizele ministeriale. Sau poate nu uită, ci doar vrea să disocieze alocarea frecvenţelor digitale de Legea Audiovizualului, care, lege organică fiind, nu poate fi modificată prin OUG (vezi art. 115 din Constituţie).

Să recapitulăm, deci, un pic elementele “situaţiei extraordinare” care cer ordonanţă de urgenţă: mai mult…

Ministerul Culturii a pus în dezbatere publică proiectul de lege privind modificarea Legii Audiovizualului, curpinzând amendamentele care pun bazele trecerii al televiziunea digitală. Forma actuală a fost agreată de către Ministerul Culturii (doar) cu reprezentanţii industriei, pornind de la documentul propus de CNA (acela, la rândul său, dezbătut cu reprezentanţii industriei şi ai societăţii civile, în şedinţă publică).

Serviciul de Transmisiuni Speciale isi face televiziune digitala. Sau, ma rog, are infrascructura si cauta un provider de servicii. Cel putin asa reiese din documentatia de atribuire pentru “servicii de continut digital de canale live TV”, asa cum apare el postat de STS pe site-eul e-licitatii.

Conform documentului, STS dispune de o retea proprie de distibutie a semnalului digital TV (vezi pag. 10, pct. 1.2 si-si doreste o oferta care sa includa cel putin 80 de programe din “domenii diferite, precum stiri, stiinta, sport”. Serviciul este destinat “beneficiarilor legali” ai STS.

Nu stiu ce vrea sa insemne asta, dar voiam sa va spun si voua. (Multumesc, Ionut Georgescu pentru tragerea de mineca).

Revin curind cu amanunte despre dezbaterea amendamentelor la Legea Audiovizualului menite sa transpuna Directiva Serviciilor Media Audiovizuale si sa stimuleze trecerea la televiziunea digitala.

Senatul a respins, in votul in plen, amendamentele propuse la Legea Audiovizualului care ar fi deschis calea procesului de digitalizare. Nu ca, asa cum au iesit de la Comisia de mass media a domnului Paunescu, ar fi meritat sa fie pastrate (tineti minte, intreaga strategie anti-monopol lasata la latitudinea guvernului, etc…). Dar, in loc sa returneze proiectul Comisiei, pentru revizuire, plenul s-a atacat, se pare, la mandatele de 9 ani ale CNA – si a respins legea cu totul. Cum Senatul este camera decizionala, proiectul asa ramine – respins.
Din pacate, odata cu apa, se arunca din aceasta copaie si un copil pretios: legislatia care ar fi deschis drumul digitalizarii. Legislatie care, intr-un efort remarcabil, reunise (si reusise sa armonizeze) opiniile principalilor actori: organisme de reglementare (CNA, pe programe si IGCTI, pe frecvente), radiodifuzori, societate civila, partide politice.
Se duc astfel pe apa Simbetii eforturi de un an si jumatate, acorduri la nivel politic, etc, etc. Termenul limita pentru trecerea la digitalizare ramine, in continuare, 2012 – iar autoritatilor nu le pasa. Nu le pasa ca am pierdut deja un an din putinii pe care ii aveam. Ne mai ramin patru (dintre care doi puternic “electoralizati”) pentru a o lua de la zero cu legislatia, elaborarea strategiilor, licitarea frecventelor, realizarea investitiilor in infrastructura de emisie, campania de comunicare, etc…. Nici nu stiu ce sa cred: onor cei care ne guverneaza (parlamentari, membri ai executivului, lideri politici) sunt mai mult ticalosi, sau mai mult prosti?
Din toata chestia asta, cistigat ramine domnul Paunescu – el si-a primit dreptul de a face emisiuni culturale chiar daca e om politic. Ce daca n-a iesit smecheria cu 9 ani de mandat CNA? Asta e politica: mai cisatigi, mai pierzi…

Incepind cu ianuarie 2008, televizoarele vândute în România vor fi, în mod obligatoriu, dotate cu tehnica necesar? pentru transmiterea televiziunii în sistem digital, se arata in Hotarirea de Guvern adoptata vineri, 5 octombrie 2007.
Hot?rârea de Guvern transpune Directiva UE privind serviciul universal, precum ?i Directiva cadru privind reglementarea re?elelor ?i serviciilor de comunica?ii electronice.
Astfel, orice televizor analogic cu o diagonal? mai mare de 42cm, pus în vânzare, trebuie s? fie dotat cu cel pu?in un conector exterior de interfa?? la standarde europene. Aceste conectoare trebuie s? permit? conectarea simpl? a decodoarelor suplimentare si a receptoarelor digitale.
Hotarirea mai prevede conditii de interconectare pentru echipamentele de televiziune digitala , precum si amenzi pentru incalcarea acestor obligatii.

Membrii CNA vor avea mandate de 9 ani, in timp ce presedintele si vicepresedintele vor avea mandate de 3 ani, cu posibilitatea unei singure reinnoiri. Aceste prevederi au fost adoptate de Comisa pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa a Senatului, care a depus luni raportul favorabil proiectului de lege pentru modificarea Legii Audiovizualului.

Comisia a mai decis ca numarul de licente de difuzare de programe de radio si televiziune de care poate dispune un radiodifuzor sa fie stabilit de catre MCTI, prin intermediul strategiei de trecere la digitalizare. Tot prin acelasi mecanism se va stabili numarul de licente de utilizare a frecventelor digitale. Astfel, intregul mecanism de control al pozitiei de monopol in audiovizual este lasat in mina Guvernului: MCTI elaboreaza strategiile si stabileste “numarul de licente” (nu numarul maxim de licente – atentie!), iar strategiile se aproba prin hotarire de Guvern. Aceste amendamente propuse de senatori lasa la latitudinea MCTI si acoperirea cu programe (modul in care toti locuitorii tari au acces la programe nationale, regionale sau locale), nu numai gestionarea spectrului de frecvente si trecerea de la transmisia terestra analoga la cea digitala (aspecte mai degraba tehnice, dar cu impact economic imens).

In conditiile in care digitalizarea este oportunitatea majora pentru redeschiderea si rearanjarea pietei de audiovizual din Romania, controlul total al guvernului asupra acestor strategii devine un instrument extrem de puternic in miinile factorului politic. Situatia este agravata de “avalansa electorala” care va marca urmatorii doi ani, cu alegeri europarlamentare (doua runde – una in toamna acestui an, una in 2009), alegeri locale (primavara lui 2008), generale (toamna lui 2008) si prezidentiale ( toamna lui 2009).

Gasiti aici Raportul cu amendamentele Comisiei de mass-media din Senat

UPDATE: O lectura (si) mai atenta a amendamentelor, asa cum au fost ele aprobate de Senat ne mai releva o surpriza: Guvernul este cel care va stabili, prin HG, ce este si ce nu este contraventie. Daca ne gidim ca, in virtutea aceleiasi legi, CNA “este singura autoritate de reglemenatre” in domeniu – parca nu se potriveste. CNA are si puteri de reglmentare pe zona editoriala (in ceea ce priveste protectia copilului, dreptul la viata privata, etc… aspecte acoperite de legislatia in vigoare). Abaterile de la aceste reglementari sunt si ele contraventii. Rezulta ca, de acum inainte (daca legea esteaprobata in forma aceasta), Guvernul va avea putere de a influenta continutul editorial si practicile jurnalistice, decizind ce “se face” si ce “nu se face”.

Citim in Ziua de azi o stire despre cum o sa prospere televiziunea digitala pe plaiurile noastre in anii care vor veni. Incepe asa:

Televiziunea digitala va avea in Romania peste 3.000 de abonati in 2012 – studiu

Numarul abonatilor din Romania care vor receptiona programe de televiziune digitala va creste in cinci ani la peste 3.000, fata de 670 anul trecut, potrivit unui studiu asupra pietei TV digitale din Europa de Est, realizat de compania britanica Informa Telecoms&Media.

Cum adica, 3000 de abonati? Eu stiam ca avem deja peste jumatate de milion… Or sti astia cu studiul lor mai bine, or defini “abonatul” altfel, la pachet… Un search pe Internet m-a lamurit: cifrele raportului cu pricina sunt date in “mii de unitati”, dar ziaristul (sau traducatorul?) care a facut stirea din Ziua a neglijat acest mic aspect (ca doar zero asta inseamna, nesemnificativ, nu?). Pentru conformitate, o editie mai veche a raportului cu pricina, in tratarea publicatiei Comunicatii mobile.

De asta as face eu cursuri de matematica pentru ziaristi – sa invete ce au uitat din scoala primara, sa faca procente, sa faca transformari de unitati de masura si alte chestii amuzante si utile, la o adica.

Mie imi este evident ca nici jurnalistul, nici editorul sau, nici capul limpede – niciunul dintre cei care s-au uitat pe stirea cu pricina – habar nu au de peisajul mediatic din Romania (3000 de abonati are o firma de cablu dintr-o comuna mai rasarita, hai, treaca, un oras mai mic), si cu atit mai putin de digitalizare. Ideea ca in 2012 (anul de referinta al stirii) Romania va trece total la transmisia digitala a televiziunii – sau, ma rog, asa s-a angajat – nu a tulburat serenitatea redactiei.

Pentru conformitate, iata aceasi stire in Daily Business. Nici ei nu par sa fi auzit de switchover (momentul trecerii totale de la transmisia analoga la cea digitala), dar macar cifrele sunt corecte.

Asta a?a, ca sa ?inem pasul cu evenimentele. ?ti?i care modific?ri: digitalizare, campanie electoral? pe radio ?i Tv, radiodifuzorii ca persoane fizice…

G?si?i aici forma adoptat? de camer? ?i înaintat? Senatului.