Înregistrări cu telefonul, de la vreo 15 metri de scena. Durează o mie de ani pâna se încarcă. Pe cât de proasta este imaginea (mi-e şi ruşine s-o numesc aşa), pe atât de dătător de fiori este sunetul. Închideţi ochii şi…
Hallellujah
First we take Manhattan, then we take Berlin[gallery]
Cândva, de mult, când am văzut adolescentele isterizate de prezenţa lui Michael Jackson, m-am întrebat (cu o arecare invidie, poate) pentru cine aş putea face eu atari lucruri? Pot să răspund acum, păstrând toate proporţiile: pentru Leonard Cohen.
Am fost sâmbăta trecută la concertul său de la Amsterdam – şi recunosc că a traversa Europa ca să vezi un artist pe scenă e un soi grav de nebunie. Dar ce mi-a fost dat să văd a răsplătit din plin şi momentul de nebunie în care am decis să merg, şi truda de a ajunge.
La cei 74 de ani pe care îi va implini în curând, Leonard Cohen a dus impecabil, fără greş şi fără ezitare un concert de peste trei ore – cu patru bis-uri. mai mult…
Reprezentantul pentru Libertatea Presei al OSCE, Miklos Haraszti, a cerut preşedintelui Băsescu să nu promulge legea Ghişe-Funar, catalogând-o drept “o imixtiune politică drastică în libertatea editorială”.
Nu văd cum a comanda editorilor să prezinte 50% ştiri pozitive poate contribui la înbunătăţirea climatului general şi oferi publicului o reprezentare echilibrată a vieţii de zi cu zi. Însăşi diversitatea ştirilor nerestricţionate este ceea ce face ca publicul să fie bine informat iar regula adoptată va diminua acest pluralism.
International Heral Tribune publică această informaţie. În ştire se aminteşte că “legislatori naţionalişti” au fost iniţiatorii legii, ceea ce nu este intru totul corect şi că dl, Ghişe s-a contaminat de bolile ruşinoase ale mai reputatului co-autor al legii.
Chestiunea Legii Ghişe-Funar este şi tema de dezbatere a publicaţiei IJNet, un newsletter săptămânal realizat de International Center for Journalists (ICFJ) şi circulat în lumea întreagă.
Articolul şi comentariile, aici.
Consiliul European şi Comisia Europeană vor trebui să facă publice avizele legale pe care le solicită propriilor serviciil juridice în procesul de elaborare a legilor şi reglementărilor, a decis astăzi Curtea Europeană de Justiţie.
Pînă în prezent, aceste documente purtau o clauză care le proteja de liberul acces al publicului şi care, în original, suna aşa:
“This document contains legal advice protected under Article 4(2) of Regulation (EC) No 1049/2001 of the European Parliament and of the Council of 30 May 2001 regarding public access to European Parliament, Council and Commission documents, and not released by the Council of the European Union to the public. The Council reserves all its rights in law as regards any unauthorised publication.”
Adica: Acest document conţine consiliere legală protejată în virtutea articolului 4(2) a Reglementării (EC) No. 1049/2001 a Parlamentului şi Consiliului European din 30 Mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei şi nu este dat publicităţii de către Consiliul European. Consiliul îşi rezervă toate drepturile legale în cazul publicării neautorizate.
Consiliului argumentase iniţial că dezvăluirea evaluărilor făcute de serviciile juridice referitoare la legalitatea unei propuneri legislative ar putea să conducă la neîncredere populară faţă de legalitatea actului respectiv.
Decizia vine ca urmare a iniţiativei cetăţeanului italian Maurizio Turco şi a Regatului Suediei, cu sprijinul Olandei.
Aici, comunicatul de presă al organizaţiei Statewatch.
Iar aici, decizia Curţii, în întregime:
