Reutilizarea informatiilor din institutiile publice va fi libera si gratuita, dupa ce (si daca) modificarile aduse de Guvern Legii 109/2007 vor fi aprobate de Parlament.

Guvernul a adoptat pe 26 martie un proiect de lege care modifica conditiile de “reutilizare a informatiilor publice”. Legea 109/2007 transpune Directiva europeana 2003/98/CE, care intra in conflict cu legea 544/2001 – deja in vigoare in Romania.

Legea romaneasca din 2001 nu face distinctie intre utilizarea comerciala si cea necomerciala a informatiilor publcie (in esenta, autoritatile nu au dreptul sa te intrebe la ce vei folosi informatiile solicitate – deci nu vor putea stabili a priori daca utilizarea va fi comerciala sau nu). Legea 109/2007 (la fel de romaneasca si ea, ce-i drept) stabilea, in articolul 8 dreptul autoritatilor publice ce a percepe taxe pentru utilizarea comerciala a informatiilor:

Art. 8. – (1) Institutiile publice pot stabili taxe pentru serviciile de reutilizare in scop comercial a documentelor. Pentru reutilizarea in scop necomercial, institutiile publice nu vor percepe taxa.
(2) In masura in care institutiile publice percep taxe pentru reutilizarea in scop comercial a documentelor detinute, acestea nu trebuie sa depaseasca costurile provenite din producerea documentelor, pregatirea lor si furnizarea informatiei. Taxele trebuie fixate tinandu-se seama de costurile din perioada contabila in cauza si calculate pe baza principiilor contabile aplicabile organizatiilor din sectorul public respectiv. La cerere, institutiile publice trebuie sa indice principiile de calcul pentru taxele solicitate, precum si factorii ce trebuie luati in considerare la calculul taxelor pentru situatii atipice.
(3) Modul de stabilire a taxelor se instituie prin hotarare a Guvernului.
(4) Veniturile colectate din plata acestor taxe se fac integral venit la bugetul de stat.
(5) Taxele pentru reutilizarea documentelor nu trebuie sa fie discriminatorii.
(6) In cazul in care documentele sunt reutilizate de catre o institutie publica pentru desfasurarea unor activitati comerciale, care nu intra in sfera sarcinilor publice, se aplica aceleasi taxe ca pentru oricare alt utilizator.

Ca atare, Romania a vea doua legi privind informatiile publice – care se mai si bateau cap in cap. Modificarile aduse de guvern vin sa faca un pic de ordine in aceasta chestiune. Sper, cel putin – ca nu am vazut incat textul modificarilor. Cind il gasesc, pun aici.

Ruxandra Ceseranu si Andrei Codrescu au primit, ieri, premiul pentru poezie acordat de radio Romania Cultural, pentru “Submarinul iertat”, volum scos in colaborare.

Despre acest premiu, Andrei (imi) scrie:

Am fost deja premiat cind am reusit sa scriu “Submarinul Iertat” cu Ruxandra Cesereanu, o poezie epica in care se lupta doi monstri: Ruxandra “femeie-cruciat delirionista” cu Andrei “fat zdravan cu maciuca ludista si pusca ironista.” In cest “Submarin” se bat doua filozofii opuse ale poeziei, doua sexe, doua limbi si o puzderie de traditii, prejudecati, si lecturi. Apreciez pacienta si intelepciunea juriului care a pretuit aceasta batalie pe toate planurile si a gasit frumusetea izvorita din rani si cintece.

Admiratori ai lui Codrescu, notati in carnetelele de bal: va fi in Romania in 5-6 iunie.

Comunicatul cu palmaresul complet al galelor Radio Romania Cultural, mai jos mai mult…

Presedintele Traian Basescu a trimis ieri Parlamentului, spre re-examinare legea care ar fi inasprit conditiile de inregistrare pentru asociatii si fundatii. In esenta, noua lege intrezice asociatiilor si fundatiilor sa utilizeze in titulatura “sintagme sau cuvinte susceptibile s? creeze confuzie cu denumirea unor autorit??i sau institu?ii publice de interes na?ional sau local”. Mai mult, daca ar fi fost promulgata in forma sa actuala, legea ar fi obligat acele organizatii si fundatii care au deja in denumire astfel de sintagme sa se reinscrie sub alt nume, in termen de 6 luni. In caz contrar, oricine (autoritate publica, institutie sau persoana) ar fi avut dreptul sa solicite desfiintarea respectivei organizatii. Cerinte asemenatoare pentru inregistrarea organizatiilor non-profit au fost adoptate in Rusia, in ultimii doi ani.

Astfel de prevederi exista deja in legislatia romnaneasca privind asociatiile si fundatiile, noua lege nefacind altceva decit sa aduca o noua exprimare, mai confuza si mai interpretabila.

Decizia Presedintelui vine ca urmare a unui protest semnat de peste 40 de ONGuri.

Daca sunteti jurnalisti si va preocupa chestiuni precum protectia vietii private, proprietatea intelectuala, telecomunicatiile si legislatia Internetului, puteti acum aplica pentru o bursa care sa va permita participarea la cea de-a 18-a Conferinta privind Computerele, Libertatea si Viata Privata, gazduita de Universitatea Yale. Bursele sunt oferite de catre Yale Law School Law and Media Program si acopera transportul, cazarea, mesele si toate taxele de participare pe durata cnferintei. Termenul limita de depunere a cererilor este 31 martie si detaliile se gasesc aici.

Conferinta va avea loc in perioada 20-23 mai sim, ca orice conferinta in domeniu care se erspecta, are propriul ei blog.

Miine, Viviene Reding, Comisar European pentru Societatea Informatiei si media, urmeaza a se intilni cu autoritatile romane, in speta cu ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor. Unul dintre posibilele subiecte este Directiva privind stocarea datelor de trafic si aspectele ei controversate (in speta, Directiva obliga statele sa incalce dreptul la viata privata al cetatenilor lor). Despre Directiva si problemele ei, a vorbit Bogdan Manolea pe blogul sau. In esenta, Directiva – care s-a transformat la noi in Ordonanta de urgenta (si va deveni lege) – cere furnizorilor de servicii Internet sa stocheze datele de trafic ale tuturor abonatilor (adica cine cind si de unde s-a logat).
Masura face parte din pachetul de actiuni anti-teroriste. Partea cea mia vesela (dincolo de violarea drepturilor omului) este ca daca “teroristii” acceseaza retele din afara controlului ISPistului (ca Google, Yahoo Messenger, etc), datele de trafic nu mai pot fi identificate si nici stocate. Cu alte cuvinte, legea/Directiva este inepta tehnic si nu va folosi decit la prinderea teroristilor inepti. In plus, ea creeaza obligatii nerezonabile (si extrem de costisitoare) pentru ISP-isti. Cum frumos zicea un participant la dezbateri, singurii care profita de pe urma acestor prevederi sunt importatorii de hard-discuri.
Am pus si noi o mina de ajutor la pornirea unei discutii pe tema Directivei, prin urmatoarea scrisoare.
Mi se pare un exercitiu interesant de democratie, sa incerci sa revizuiesti/anulezi o Directiva – mai ales una menita sa te protejeze. In Germania, Directiva a fost contestata la Curtea Constituionala. Incercam si noi?
Altfel, e nevoie de un milion de semnaturi (parca) la nivel european pentru a forta reanalizarea unei directive. Ar fi si asta de incercat… Cum ar fi daca toti ISP-istii ar trimite un mail catre toti abonatii lor, explicindu-le ca legea le cere sa pastreze datele de trafic, pe durata de un an, chiar daca nu sunt acuzati (ei, utilizatorii, de nimic?) Si sa le ceara o semnatura impotriva Directivei? Cite credeti ca s-ar stringe?

Povestea e simpla: un auditor analizeaza modul in care membrii parlamentului european cheltuiesc cei 15,000 de euro pe care ii primesc lunar pentru a-si plati asistentii. Si descopera ca aceste fonduri sunt cheltuite discretionar sau, in cel mai “bun” caz, neglijent. De exemplu, un asistent a primit o prima echivalenta cu de 19 ori salariul sau. In unele cazuri, taxele salariale nu au fost platite. Un parlamentar si-a trimis banii in propriul cont, in timp ce altul i-a trimis la o gradinita. Auditorul cuprinde toate acestea in raportului de control, semnalind neregulle.
Ce face Comitetul pentru control bugetar al Parlamentului European? Hai, ca stiti raspunsul… Il declara secret!
Olandezul Paul van Buitenen (“verde”), “scurge” catre presa un sumar al raportului, considerind rezultatele acestuia drept “socante”.
Parerile in Parlament sunt impartite: unii sustin actiunea lui van Buitenen, altii il acuza de incalcarea regulilor interne si de stricarea imaginii Parlamentului European cu “15 luni inainte de alegeri”. OLAF zice ca e prea devereme sa se pronunte.
Eu una cred ca delapidarea si deturnarea de fonduri sunt delicte penale si la ei, ca si la noi. Si ca 15,000 de euro pe luna sunt o groaza de bani oricum, dara-mi-te cind trebuie sa-i imparti la staff…
Mai multe detalii, aici.

Am scris despre Armenia cu drag si simpatie, pentru ca asa merita. Si tot pentru ca asa merita, scriu acum cu amaraciune si furie. De la 1 martie, Armenia este in stare de urgenta, ca urmare a confruntarilor dintre civili si armata, soldate cu 8 morti, care au survenit alegerilor prezidentiale contestate in strada de circa 40,000 de oameni.

Starea de urgenta include si masuri de izolare informativa a tarii, pe durata a 20 de zile. In prezent accesul la servicii media precum Yahoo, YouTube si Radio Free Europe/Radio Liberty si alte zeci asemenea lor este blocat (adica interzis, ce mai!). Blocada mediatica impusa de guvernul de le Yerevan a fost condamnata de OSCE, de Eu, de RSF – dar mentinuta de autoritati.

Cu toate acestea, blocada asupra informatiei nu functioneaza complet. Potrivit unor relatari “din interior”, oameni din afara tarii transmit pe e-mail spicuiri de stiri si articole din presa straina. Armenii au gasit site-uri mirror de pe care pot accesa stirile care-i intereseaza si utilizeaza radiourile pe unde scurte pentru a receptiona Radio Liberty (echivalentul pentru spatiul ex-sovietic al Europei Libere de la noi). In plus, armenii isi folosesc camerele de la telefoanele mobile pentru a realiza fotografii sau filme si a le transmite in afara tarii.

Cred ca dupa ce lucrurile se vor linisti, am putea sa facem o analiza asupra eficientei blocadelor informatice in era tehnologiilor prietenoase si accesibile. Cind gindesti ca in anii ’60 in prezenta tehnologiilor de an 2000+, ceva este foarte, foarte in neregula.

Pe 12 martie, organizatia Reporteres sans Frontiere ne cheama sa marcam (ca nu putem celebra inca) prima Zi Internationala a Libertatii de Exeprimare pe Internet.

Pentru a denunta cenzura impusa de unele guverne, RSF face apel la utilizatorii de Internet sa se alature uneia dintre cele noua “mitinguri virtuale de protest” impotriva celor noua “inamici ai internetului”: Burma, China, Coreea de Nord, Cuba, Egypt, Erithrea, Tunisia, Turkmenistan si Viêt-nam.
Puteti sa va creati un avatar, sa va alegeti un slogan sau un banner de protest si sa va alaturati oricareia dintre cele noua ciber-demonstratii, incepind de miercuri, 12 martie, orele 11:00 pina a doua zi, la aceeasi ora (ora Parisului).

Evenimentul este sprijinit de UNESCO.

Chiar, noi cum sarbatorim/marcam/celebram?