Membrii CNA vor avea mandate de 9 ani, in timp ce presedintele si vicepresedintele vor avea mandate de 3 ani, cu posibilitatea unei singure reinnoiri. Aceste prevederi au fost adoptate de Comisa pentru cultura, arta si mijloace de informare in masa a Senatului, care a depus luni raportul favorabil proiectului de lege pentru modificarea Legii Audiovizualului.
Comisia a mai decis ca numarul de licente de difuzare de programe de radio si televiziune de care poate dispune un radiodifuzor sa fie stabilit de catre MCTI, prin intermediul strategiei de trecere la digitalizare. Tot prin acelasi mecanism se va stabili numarul de licente de utilizare a frecventelor digitale. Astfel, intregul mecanism de control al pozitiei de monopol in audiovizual este lasat in mina Guvernului: MCTI elaboreaza strategiile si stabileste “numarul de licente” (nu numarul maxim de licente – atentie!), iar strategiile se aproba prin hotarire de Guvern. Aceste amendamente propuse de senatori lasa la latitudinea MCTI si acoperirea cu programe (modul in care toti locuitorii tari au acces la programe nationale, regionale sau locale), nu numai gestionarea spectrului de frecvente si trecerea de la transmisia terestra analoga la cea digitala (aspecte mai degraba tehnice, dar cu impact economic imens).
In conditiile in care digitalizarea este oportunitatea majora pentru redeschiderea si rearanjarea pietei de audiovizual din Romania, controlul total al guvernului asupra acestor strategii devine un instrument extrem de puternic in miinile factorului politic. Situatia este agravata de “avalansa electorala” care va marca urmatorii doi ani, cu alegeri europarlamentare (doua runde – una in toamna acestui an, una in 2009), alegeri locale (primavara lui 2008), generale (toamna lui 2008) si prezidentiale ( toamna lui 2009).
Gasiti aici Raportul cu amendamentele Comisiei de mass-media din Senat
UPDATE: O lectura (si) mai atenta a amendamentelor, asa cum au fost ele aprobate de Senat ne mai releva o surpriza: Guvernul este cel care va stabili, prin HG, ce este si ce nu este contraventie. Daca ne gidim ca, in virtutea aceleiasi legi, CNA “este singura autoritate de reglemenatre” in domeniu – parca nu se potriveste. CNA are si puteri de reglmentare pe zona editoriala (in ceea ce priveste protectia copilului, dreptul la viata privata, etc… aspecte acoperite de legislatia in vigoare). Abaterile de la aceste reglementari sunt si ele contraventii. Rezulta ca, de acum inainte (daca legea esteaprobata in forma aceasta), Guvernul va avea putere de a influenta continutul editorial si practicile jurnalistice, decizind ce “se face” si ce “nu se face”.
Miine se sarbatoreste in intreaga lume The International Right To Know Day (Ziua Internationala a Dreptului de a Sti), un omagiu adus liberului acces la informatii ca drept fundamental al omului. Va invit sa faceti miine un gest de curiozitate – depuneti o cerere de informatii pe Legea 544/2001 (daca sunteti in Romania), sau pe legile similare din tarile in care traiti/va aflati. Dati de stire autoritatilor publice ca va cunoasteti drepturile si sunteti in masura sa le exercitati. Fiti curiosi sa aflati cum va guverneaza guvernantii si cum va administreaza administratorii.
Daca nu stiti cum se face, dati o fuga pina la Centrul pentru Jurnalism Independent (Bulevardul Regina Elisbaeta, nr. 32, etaj 1, intre liceul Lazar si Piata Kogalniceanu), intre orele 14 si 16, unde Codru Vrabie, reprezentantul societatii civile (adica al nostru si al vostru) in Consiliul National de Integritate va acorda asistenta celor care vor sa afle informatii de la autoritatile publice. In esenta, ii va ajuta pe cei interesati sa completeze cererea de informatii si sa o depuna la autoritatea competenta.
N-am mai postat de mult, sa ma iertati – nu m-am lenevit, am bintuit prin tari straine. Am ajuns un pic, of, doar un pic de tot, la New Orleans unde m-am dedat indeletnicirii mele favorite: taclalele cu Andrei Codrescu. Astfel am aflat ca Andrei va veni la Sibiu, sa participe la Maratonul European de Poezie. Sa treci oceanul pentru a te alatura unei adunari de 500 de poeti, sa treci oceanul, sa revii in urbea natala pentru a recita zece minute poezie – iata un gest pe care numai poetii de vita veche pot sa-l faca. Si daca va minuneaza apropierea dintre poezie si competitia sportiva, luati aminte: Andrei Codrescu are in palmares si tilul de laureat al campionatului de poezie de categorie grea.
Ca sa ma iertati de atita lipsa, iata, v-am adus doua poze intre care exista cinci mici diferente:)
Stiti care este cel mai bun jurnalist de investigatie de limba maghiara din Romania, la momentul acesta? Se numeste Szekeres Attila István, are 42 de ani si, in afara de jurnalism, se ocupa (compune? deseneaza? realizeaza?) steme, fiind unul dintre cei sase graficieni heraldisti abilitati de Comisia Nationala de Heraldica, Genealogie si Sigilografie a Academiei Române. A scris despre niste mismasuri cu terenuri – si le-au primit oamenii inapoi. Proprietarii de drept, adica.
N-ati auzit de el pina acum? Nici eu. Pentru ca, desi activa, bine organizata, bine structurata, Uniunea Jurnalistilor Maghiari din Romania (cu care colaborez de ani buni) este foarte discreta. Atit de discreta incit nici ceremoniile anuale de premiere (evenimente de vizibilitate, momente de posibila solidaritate profesionala) nu razbat in “presa romaneasca”.
Aceasta fractura de comunicare ” pe linii lingvistice de demarcatie” mi se pare nenaturala. Indiferent de limba de exprimare, ca jurnalisti, ne confruntam cu aceleasi probleme. Stiu de la colegii maghiari ca “ai lor” sunt la fel ca si “ai nostri”, ca informatia se ascunde la fel si pe romaneste, si in maghiara, ca hartuirea jurnalistilor se traduce perfect in ambele limbi. Si-atunci, de ce ne ignoram?
Mai multe despre premiile UJMR, aici: mai mult…
