Ma uit fascinata la copiii din Tabara Navodari care, in sfinta traditie protestatara, scandeaza in fata camerei de luat vederi : “Nu vrem acasa! Nu vrem acasa!” Vin apoi profesorii, care garanteaza cu raspunderea lor didactica si umana ca in tabara e curat si “mincarea e foarte buna”. Asta in timp ce 23 de persoane au fost diagnosticate cu infectie cu Salmonella, dupa consumarea “mincarii bune” de la cantina taberei.

Din spusele unui profesor (la stirile de la Realitatea TV), poti intelege ca, dupa un an de munca in folosul elevilor, macar atita bucurie sa aiba si “copiii”. Fractura logica nu imi apartine.

In orice tara civilizata, o astfel de intimplare s-ar lasa cu scandal, cu demisii/demiteri si cu procese grele din partea familiilor. La noi, e nevoie ca ministrul Educatiei sa faca apel public la parinti sa-si recupereze copiii din tabara toxica (deoarece profesorii care au in grija copiii nu vor sa plece de la mare). Ciudat, la o natie care se declara interesata intii si intii de sanatate (ca-i mai buna decit toate).

UPDATE: Tabara de la Navodari a fost evacuata, zice Cotidianul.

Miercuri, la Club A, incepind cu orele 18, se vor confrunta – in vorbe – bloggeri si politicieni cu blog. Din partea politicienilor vor participa Adrian Nastase, Andrei Chiliman. De partea bloggerilor “obisnuiti”: Darius Groza (Jeg), Dan Andronic, Cristian Greger (Voce), Victor Ciutacu, Cristi Dorombach (piticu), Bradutz Ulmanu, Alex Mihaileanu (subiectiv), Adrian Cristea (cristealizari) si, cu voia dumneavostra, ultima pe (aceasta) lista, subsemnata. Cum participarea este deschisa, asteptam si alti cetateni interesati – bloggeri sau nu.

Intilnirea este organizata de Asociatia Consumatorilor de Media.

Club A se gaseste pe strada Blanari nr. 4.

International Federation of Journalists (IFJ) si Westdeutsche Allgemeine Zeitung (WAZ Mediengruppe) au semnat un acord de cooperare menit sa garanteze “jurnalism de calitate in intreaga Europa”. Conform IFJ, este primul acord-cadru global in mass media.

Acordul a fost semnat de Aidan White, secretarul general al IFJ si Bodo Hombach, managing director al WAZ (si fost coordonator al Pactului de Stabilitate in Europa). Acordul a primit si binecuvintarea lui Viviane Reding, Comisar European pentru Societatea Informationala si Media.

Cei doi parteneri vor crea, in fiecare tara in care WAZ are operatii de media, grupuri de lucru care vor transpune in practica acordul semnat saptamina trecuta si vor garanta ca toate publicatiile WAZ respecta jurnalismul de calitate. In Romania, WAZ detine o parte din actiunile la “Romania Libera”, dar in Europa de Sud-Est, grupul german este unul dintre cei mai mari proprietari de media.

Acordul cadru global poate fi accesat aici.

Principiile fundamentale ale cooperarii WAZ-IFJ se gasesc aici.

Textul integral al comunicatului IFJ: mai mult…

Kumm va cinta joi seara, dupa 10p.m, la Cubul Taranului, din cadrul Muzeului Taranului Roman. Este pentru prima oara cind rockul va suna “peste gard de vesnicia care s-a nascut la sat”, cum spune Oigan (Eugen Nitescu, leaderul trupei).

Clubul a fost deschis la inceputul lui iunie, cu un concert Nightlosers – o combinatie incitanta intre bulz si blues. Au mai urmat concerte in noaptea de Sinzeine si, vinerea trecuta, un Remeber Dorin Liviu Zaharia (pe care l-am pierdut, din cauza de deficit de ubicuitate).

Iubesc MTR pentru vioiciunea lui, pentru eforturile pe care le face de a ajunge la un public care cu greu s-ar lasa atras de etnografie si folclor. Pentru ingeniozitatea cu care atrage un public eminamente urban intr-un spatiu dedicat ruralului, prin excelenta.

Concertul de joi va fi o incercare pentru Kumm – Clubul nu e facut pentru astfel de concerte (este fosta “Sala lemn” a muzeului , un soi de paralelipiped de beton). Acustica ar putea lasa de dorit. Sper insa ca sunetistul si energia trupei sa compenseze neajunsurile peretilor perfect plati.

Pornind de la postul “Doua cazuri in fata CNCD – premierul si presedintele acuzati de declaratii rasiste“, Emil Stoica imi lanseaza trei intrebari. Pentru ca le consider de interes general, le ridic aici si le raspund cit ma pricep. Ultima intrebare are “raspuns deschis” si de aceea va invit sa raspundeti si voi la ea. Evident, raspunsurile la primele doua intrebari sunt, la rindul lor, binevenite.

1. spuneai ca Politia nu mai are voie sa faca afirmatii cu privire la etnia infractorilor. Dar are voie sa tina statistici in ceea ce priveste etnia infractorilor?

Dupa cite stiu eu (ca am intrebat), nu. Nicaieri in dosarele /formularele Politiei nu apare categoria “etnie” – prin care omul sa se declare roman, rom, ungur sau geto-dac. Ca atare, Politia nu are niciun instrument pentru a face aceste statistici pe etnie. Stiu ca exista insa studii sociologice dedicate care cer detinutilor sa se auto-identifice etnic – pentru a vedea daca exista vreo corelatie intre etnie si gradul de infractionalitate, in scopul determinarii grupurilor de risc crescut.

2. am observat ca in mass-media se fac de multe ori referiri la tiganii care au facut (lucruri negative sau chiar pozitive – vezi un recent articol din EvZ). Exista un cod de conduita al mass-media care sa evite clasificarea pe etnii? Din lectura unor ziare italiene, de ex., nu de putine ori am vazut articole de genul “un roman a impuscat o batranica si i-a furat poseta”, “un marocan a atacat o pizzerie”, “un albanez a furat doua gaini”. Exista la nivel UE pt mass-media un cod de conduita?

In Romania exista nu unul, ci mai multe astfel de coduri. Exista chiar unul dedicat relatarii despre minoritati (CJI, in 2002), care spune textual : “Mentioneaza nivelul de educatie, varsta sau apartenenta etnica, religioasa, oreintarea sexuala sau politica a persoanelor despre relatezi numai atunci cand acest lucru este relevant in context”. La nivel european nu exista un cod unic de conduita, dar reguli de genul acesta se regasesc in majoritatea redactiilor. Problema nu este existenta unor astfel de coduri, ci implementarea lor – la care suferinta este foarte mare.

3. daca statul nu mai analizeaza anumite fenomene din societate pe baza etniei, ce se intampla cu programele de discriminare pozitiva (de ex. locuri speciale pt minortiatea rroma in invatamant)? Ar trebui ele sistate? Si as vrea sa imping lucrurile si mai departe si anume alegerile generale sau locale pe motive etnice (UDMR sau chiar si alte minoritati) isi mai au rostul?

Programele de “discriminare pozitiva” pentru romi sunt desenate de mult, pe baza nevoilor identificate. Cred – nu stiu – ca exista strategii pe termen lung. Aici as avea nevoie de ajutor – daca stie altcineva cum se fac aceste programe, cum se fundamenteaza.
Cit priveste alegerile pe criterii etnice, aici cred ca interventia statului este neavenita. Partidele/uniunile etnice sunt create in baza principiului liberei asocieri si atita timp cit electoratul le considera utile, ele sunt viabile. E o chestie de optiune individuala, nu statala. Asa cred…

Astept cu interes si alte opinii.

In mai putin de doua luni, atit presedintele cit si premierul au fost adusi in fata Consiliului National Contra Discriminarii, sub acuzatia de afirmatii cu caracter rasist. Daca declaratiile presedintelui au tinut prima pagina si fruntea jurnalelor, cele ale premierului Calin Popescu Tariceanu au fost tratate en passant.

Organizatia Romanicriss a criticat declaratiile premierului, care sunau cam asa:

Ministerul Internelor si Reformei Administrative de la Bucuresti va trimite o echipa de cinci politisti care sa ajute la prinderea si repatrierea rromilor care comit infractiuni in Roma. (…) Ace?ti romi comit toate infrac?iunile posibile, de la tâlh?rie ?i prostitu?ie, pân? la jafuri organizate ?i trafic de droguri. (…) Rolul ofiterilor romani va fi acela de a-i instrui pe colegii lor peninsulari in psihologia si modul de operare al rromilor care comit infractiuni.

Cam naspa declaratii, in gura unui prim ministru – atita timp cit nici politistii nu mai au voie, de citiva ani buni deja, sa faca astfel de afirmatii, care sa lege infractionalitatea de etnie. Si nu au voie pentru ca asa au decis ei – exista o politica in cadrul MAI, o buna practica. mai mult…

Ministerul Educatiei din Franta nu prea stie cum sa procedeze cu filmul lui Cristian Mungiu, “4 luni, 3 saptamini si 2 zile”, sustine site-ul Rue 89 si oscileaza intre dorinta de a-l cenzura si presiunea realizatorilor de film.

Filmul a fost premiat la Cannes de catre “Le jury de l’education nationale”. Conform textelor oficiale, filmele astfel premiate trebuie se fie “semnalate” profesorilor si elevilor si trebuie insotite de materiale didactice ajutatoare – recte editate pe DVD.

Cu toate acestea, ministerul a decis sa nu editeze DVD-ul si sa nu dispuna difuzarea lui in scoli “din cauza duritatii deliberate intr-un subiect foarte intim si in virtutea principiului precautiei”.

Membrii juriului au criticat vinerea trecuta aceasta decizie si in sprijinul lor s-a ridicat si Societatea Realizatorilor de Film. Ei au acuzat faptul ca decizia guvernului da cistig de cauza lobby-ului grupurilor anti-avort. Ca urmare, ministrul Educatiei, Xavier Darcos a “suspendat” decizia de interzicere a reproducerii pe DVD a filmului lui Mungiu, dar a declarat ca va cere avizul Comisiei nationale de clasificare si ca va lua o hotarire finala numai dupa aceea. Intilnirea ministrului francez cu realizatorii de film si cu membrii Comisiei este programata pentru inceputul saptaminii viitoare.

NOTA: Multumiri lui Ad pentru semnalare.

Domnilor, daca o doamna va flutura pe sub nas degetelul mic, nu-i a buna: e semn ca putulica dumneavoastra nu este tocmai impresionanta.

Acest semn a fost ales de autoritatile australiene ca simbol al campaniei impotriva excesului de viteza in trafic. A fost produsa o serie de spoturi Tv care reprezinta femei care-si flutura degetelul catre soferii care trec in viteza pe linga ele. Mesajul campaniei este evident: condusul cu viteza excesiva nu-i semn de barbatie.

Campania (care a costat circa 800,000 de lire streline) marcheaza o schimbare fata de cele anterioare, care puneau accentul pe imagini violente si singeroase reprezentind accidente rutiere. In opinia autoritatilor australiene, filmele si jocurile pe calculator au desensibilizat tinara generatie fata de violenta si moarte. Poate ca ironia are sanse mai bune….

Reclama poate fi vazuta aici, dar numai de catre publicul din Marea Britanie. Poate ne-o povestesc Emil Stoica sau Sandi.

Federatia Europeana a Jurnalistilor si Fundatia Vintu au lansat azi doua premii de excelenta in jurnalism: unul pentru jurnalism etic, al doilea pentru jurnalism de investigatie.

Premiul pentru “jurnalismul etic” va fi acordat “jurnalismului de inalta calitate, care promoveaza dialogul intre culturi” si toleranta. Sunt eligibili jurnalistii sub 30 de ani.

Premiul pentru investigatie se va acorda pentru anchete care dezvaluie cazuri de coruptie si abuz de putere si este deschis tutror jurnalistilor.

Anul acesta, premiile vor fi acordate numai ziaristilor din presa scrisa sau online.

In urma cu citva timp, aceeasi Fundatie Vintu (cu sediul la Bruxelles) lansase un fond de intr-ajutorare pentru familiile jurnalistilor.

Anuntul integral al EFJ, mai jos: mai mult…

Intr-un interviu acordat Academiei Catavencu, Valentin Nicolau ne povesteste scurta sa aventura in CNA. Spune el, printre altele:

Altfel spus, nu toti membrii CNA si-au pierdut verticalitatea, chiar si in conditiile in care presiunile au fost imense, iar santajul ca nu li se va mari mandatul de la sase la noua ani parea o sperietoare eficienta, care pentru altii a functionat. Am inteles ca unii membri au fost chiar amenintati ca vor fi scosi definitiv din Consiliu.

Mandat de 9 ani pentru membrii CNA? Ceea ce parea o tentativa, asa, la plesneala, un balon de incercare – o propunere lansata de Ralu Filip in timpul dezbaterilor pe proiectul de modificare a Legii Audiovizualului – pare a fi devenit o promisiune suficient de ferma pentru a deveni instrument de santaj.

Este bine sa ne reamintim ca acest Consiliu si-a inceput activitatea cu mandate de 4 ani. Acestea au fost extinse la 6 ani – pentru a nu se mai suprapune cu ciclul electoral parlamentar. Asistam la incercarea de a le prelungi la 9 ani, pentru ratiuni care imi scapa (altele decit eternalizarea in pozitii). Daca, dintr-un motiv anume, ajungem la concluzia ca e mai bine ca CNA sa aiba mandate de 9 ani, cred ca este obligatoriu ca prevederea sa se aplice viitorilor membri, nu celor de acum. Altfel, ne putem pregati de pe acum de mandatul de 12 – 15 -45 de ani…