Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg va transmite pe web audierile in cazurile prezentate in fata instantei supreme europene in chestiunea drepturilor omului. Astfel, toti cei interesati vor putea urmari pledoariile pro sau contra acuzatiilor aduse de cetateni impotriva statelor lor.
Prima transmisie are loc azi, cu audierile in cazul Maumousseau and Washington v. France. Audierile se vor derula de la orele 9 (ora Frantei), iar inregsitrarea va fi disponibila de la orele 14:30 pe site-ul Curtii.
Totodata, Curtea va face publica, in fiecare zi de luni, o lista a cazurilor care au fost comunicate oficial guvernelor. Comunicarea catre guvern este o etapa procedurala in tratarea unei plingeri si presupune primirea unui punct de vedere al statului pirit fata de acuzatiile ce i se aduc. Majoritatea cazurilor comunicate guvernelor au fost ulterior urmate de un proces in fata Curtii. Pentru fiecare caz va fi disponibil un link catre un rezumat al faptelor, catre plingerea propriu-zisa si catre intrebarile puse de Curte partilor. Materialele vor fi disponibile in franceza sau engleza, la trei saptamini de la comunicarea catre guvernul respectiv.
Codul de Bune Practici al editorilor din Marea Britanie a fost modificat pentru a face fata problemelor ridicate de continutul editorial furnizat de utilizatori si de utilizarea “jurnalismului sub acoperire” si a informatiilor in format digital..
Comitetul editorilor a revizuit preambului Codului pentru a clarifica faptul ca prevederile codului se aplica doar continutul editorial:
Este responsabilitatea redactorilor si editorilor sa aplice continutul Codului materialului editorial atit in versiunea tiparita, cit si in cea online.
Ei vor trebui sa se asigure ca acest Cod este respectat cu rigurozitate de tot colectivul editorial si de colaboratorii externi, inclusiv de ne-jurnalisti.”
O alta modificare vizeaza cerinta impusa jurnalistilor de a nu “cauta sa obtina si de a nu publica material jurnalistic obtinut cu ajutorul camerei ascunse sau a dispozitivelor de ascultare clandestine, prin interceptarea convorbirilor telefonice private, mesajelor sau e-mailurilor sau prin sustragerea neautorizata de documente sau fotografii ori prin accesarea unor informatii private in format digital fara consimtamintul detinatorului“.
Codul mai prevede ca jurnalisti pot recurge la deghizari sau la asumarea unor identitati false daca acest lucru este in interes public si numai daca informatiile nu pot fi obtinute pe alte cai.
Varianta noua a Codului va intra in vigoare la 1 august. Varianta nemodificata poate fi gasita aici.
Codru Vrabie, colegul nostru de societate civila (Transparency International) a fost validat de Senat ca membru in Consiliul National de Integritate – organul de conducere al agentiei care va verifica (atit cit o lasa legea) averile demnitarilor.
Consecvent iubirii lui pentru transparenta, Codru a initiat un grup de discutii pentru cei interesati de cestiune, considerind ca el nu este doar reprezentantul organizatiei care l-a propus, ci unul al obstii. Asadar, daca vreti sa fiti la curent cu informatii “din interior” si sa stiti cum functioneaza CNI, va puteti abona la e-group, trimitind un mail la cni-rsc-subscribe@yahoogroups.com
Iata scrisoarea lui Codru: mai mult…
Zice fi-miu: “Nici macar nu mai merita sa te decorporalizezi. Este mai cald afara decit in propriul trup”.
“Papa la Soni” este este un soi de Mecca interioara in Vama Veche, unde dependentii de tarhon vin atrasi de bucatele lui Soni. Anul acesta, Soni imbogateste “meniul” cu o initiativa culturala: “Scoala Ardeleana”. Scoala Ardeleana este un festival care aduce impreuna intelectuali, artisti, arhitecti si muzicieni de origine transilvana. Prima editie - cea care se va desfasura la finele aceste saptamini – include lansari de carte, un seminar de urbanism si un colocviu de publicitate.
Si cum Vama fara muzica este ca pestele fara bicicleta, serile festivalului vor fi animate de concertele unor mari trupe transilvane: A.G. Weinberger (joi), Kumm (vineri), Semnal M (simbata) si Luna Amara (duminica).
Cred ca Soni vrea sa ne demonstreze ca si arta (nu numai dragostea) trece prin stomac…
A avut loc si celebra emisiune “CA al TVR intre bine si rau ” (sau ceva de genul asta). Un exercitiu de sinceritate, intr-o mare masura.
Am aflat de la Cristian Diaconescu ca numirea lui Alexandru Sassu la sefia TVR constituie “un act de sinceritate”, caci social-democratii nu au dorit sa caute pe cineva “cu aparenta de independenta”. Hmmm.
Am mai aflat de la Kelemen Hunor ca proiectul de lege care a fost adoptat de camera deputatilor in aprilie 2006 si care zace de atunci la Senat nu are nicio sansa de a trece. Conform domniei sale, o astfel de lege nu poate trece decit in primul an al mandatului si ca noi, astia, care credem ca ea poate fi adoptata la mijlocul sau spre finele manadatului parlamentar suntem niste visatori. Daca am inteles corect, Comisia ar fi dat deja aviz negativ proiectului de lege – dar nu am gasit nicio sursa de referinta pentru a verifica aceasta informatie. Mai caut.
Tot domnul Kelemen ne-a spus ca toate partidele si-au retras sprijinul pentru aceasta lege. Domnii Diaconescu si Iorgulescu au parut necunoscatori de atare grozavie, ei sustinind ca partidele lor sunt in continuare interesate de principiile puse in proiectul cu pricina.
Aici am cazut eu grav pe ginduri. Proiectul de lege nu era minunat, dar era un solid pas inainte. Proiectul separa functiile de presedinte de cel de director general (adica, functia de decizie de cea de executie) si stabilea criterii pentru numirea membrilor CA. Astfel:
Art. 23. – (1) Pe timpul exercit?rii mandatului, membrii Consiliului:
a) sunt obliga?i s? renun?e la calitatea de membru de partid, sau, dup?
caz, de membru în structurile de conducere ale sindicatului;
b) nu au dreptul s? realizeze, s? produc? sau s? modereze emisiuni de
radio sau de televiziune;
c) nu pot dobândi calitatea de angaja?i ai societ??ii respective, ei sau
rudele lor de gradul I ?i II;
d) nu au dreptul s? de?in?, în acela?i timp, func?ii în societate
respectiv?;
e) nu pot candida pentru func?ia de director general.
(2) Nerespectarea dispozi?iilor prev?zute la alin. (1) atrage, de drept,
demiterea din func?ia de membru al consiliului de administra?ie.
(3) Interdic?iile prev?zute la alin. (1) lit. b) ?i c) nu sunt aplicabile
reprezentan?ilor în Consilii ai personalului de specialitate ai SRR ?i SRTV.Art. 28. – Nu pot face parte din Consilii:
a) membrii Parlamentului sau ai Guvernului, persoanele cu func?ii de
conducere în structurile Parlamentului sau Guvernului, precum ?i persoanele
care de?in func?ii în cadrul autorit??ilor administra?iei publice centrale sau
locale;
b) persoanele cu func?ii în structurile de conducere ale partidelor
politice;
16
c) persoanele care colaboreaz?, sunt angajate sau fac parte din
conducerea unor companii de pres?, indiferent de forma de organizare a
acestora, precum ?i cele care de?in, direct sau indirect, p?r?i sociale sau
ac?iuni la societ??i comerciale din domeniul mass-media;
d) persoanele cu antecedente penale;
e) persoanele care au fost demise de Parlament pentru activitate
necorespunz?toare în calitate de membru al unuia dintre consiliile de
administra?ie ale celor dou? societ??i;
f) persoanele care ocup? pozi?ii sau de?in calit??i în companii ori
societ??i comerciale cu capital majoritar de stat sau capital privat, în
autorit??i ori institu?ii publice prin care s-ar afla în conflict de interese cu
rolurile ?i obiectul de activitate ale SRR ?i SRTV, astfel cum acestea sunt
definite de prezenta lege;
g) persoanele care au colaborat cu securitatea ca poli?ie politic?.
La vremea respectiva, toate partidele parlamentare si-au exprimat sprijinul pentru aceasta lege -dovada, stenograma din lucrarile plenului Camerei Deputatilor. La momentul numirii candidatilor, aceste principii au fost incalcat cu gratie, dar viguros.
Ce s-a intimplat intre timp cu partidele noastre? Ce anume a stat intre ele si propria lor decizie de a depolitiza instititiile publice de media? Vom ajunge vreodata sa facem pasul inainte in aceasta directie – sau depolitizarea TVR si SRR este un razboi pierdut?
In ceea ce priveste emisiunea lui Liviu Mihaiu, componenta a grupului a fost foarte bine aleasa – desi, ca de obicei, una iti spune producatorul la telefon, alta sunt invitatii din platou. Nu a aparut Alexandru Sassu, si nici Mircea Geoana. Au participat insa, foarte onorabil, Cristian Diaconescu (PSD), Adrian Iorgulecu, ministrul Culturii (PNL), Kelemen Hunor (UDMR), Tudor Giurgiu, in ultima sa zi de PDG, Alexandru Lazescu, potential membru al CA (validat de Comisii, asteapta votul plenului) si Catalin Avramescu, candidatul Presedintiei (respins de Comisii si asteptind si el votul plenului). In “partea adversa” – Mircea Toma, Cristian Godinac (presedintele sindicatelor Media Sind) si subsemnata.
Sute de webcasteri americani sunt azi in “greva tacerii”, pentru a protesta fata de o decizie a Copyright Royalty Board care a aprobat cresterea spectaculoasa a cotelor datorate ca drepturilor de autor. Decizia, care va intra in vigoare in 15 iulie, prevede plata, la cotele sporite, retroactiv, din ianuarie 2006. Sunt afectati in aceasi masura cei care emit doar pe Internet, dar si posturile de radio “traditionale” care au si emisie online. Potrivit cifrelor industriei, sumele datorate in baza noilor reglementari pot ajunge si la 300% din veniturile unei statii independente – adica reducerea acesteia la faliment.
Amanunte despre campania Save The Net Radio gasiti aici.
UPDATE: La propunerea lui Zugu, iata si punctul de vedere al SoundExchange, organismul de gestionare colectiva a drepturilor de autor. Il gasiti aici.
Aflam de la Costi Rogozanu ca prima fapta a CA al TVR a fost sa se admire in oglinda stirilor televiziunii pe care o pastoresc (adica au cerut caseta cu stirea referitoare la numire). Costi le promite o rubrica permanenta.
Miine, la “Intre bine si rau” (talk-show-ul moderat de Liviu Mihaiu) se va discuta despre TVR si consilii si administratie si lege… Eu voi fi acolo. Mi s-a spus ca si domnul Sassu (potential PDG) va fi.
Ca sa aiba CA ce analiza – ca emisiunea dureza mult si se vorbeste pe indelete.
PS: Din postul lui Costi, cel mai tare mi-a placut ideea de a considera absenti doi membri ai CA care nici n-au fost audiati/validati. Parlamentul a devenit suspect de ocupat cind a venit vorba de a audia nominalizatii Presedintiei si PD-ului. Saptamina trecuta nu si-a gasit timp pentru asta, se pare. Azi se discuta motiunile… poate miine.
Nici dupa consultarile de saptamina trecuta, convocate de premierul Tariceanu, nu am aflat cind vom fi chemati sa ne alegem reprezentantii in Parlamentul European. Programate initial pentru 13 mai si aminate pentru a face loc referendumului legat de demiterea presedintelui, alegerile europarlamentare par a nu-si mai gasi loc in calendarul politic – sau in preocuparile de virf ale politicienilor nostri.
Oare ce o fi atit de greu? Alegerile trebuie sa aiba loc musai anul acesta – ca aceasta este conditia de membru UE. Un minim simt practic ne spune ca lunile decembrie si septembrie nu sunt “bune pentru alegeri”: septembrie e jumate vacanta, decembrie – aproape jumate sarbatori de tot felul.
Ramin octombrie si noiembrie. Si cum avem nevoie de campanie electorala – sa zicem minim 30 de zile – raminem cu doar patru weekenduri din care sa alegem. Asa ca declaratiile de genul “Alegerile vor avea loc probabil in noiembrie” nu au, in umila mea opinie, valoare de stire. Sau de informatie…
Participantii la consultari au declarat ca discutiile s-au concentrat pe pozitia Romaniei la Consiliul European din 21-22 iunie. Corect: intilnire grea, cu teme complicate, cu negocieri maiestrite. Si care a fost pozitia Romaniei – dincolo de “sa se schimbe, primim, dar sa nu se modifice nimic”? Premierul Tariceanu declara:
„Romania doreste sa se pastreze cat se poate de mult din substanta Tratatului Constitutional astfel incat UE sa poata deveni un actor puternic la nivel global”,
Am aflat din presa ce a vrut – si a obtinut – Polonia, ce a vrut – si obtinut – Germania, la fel Olanda si Marea Britanie. As fi vrut sa aflam si ce a vrut – si obtinut – Romania.
Teama mi-e ca nu am reusit sa depasim ideea ca integrarea europeana este un scop in sine, nu un inceput. Mi-as dori sa vad un inventar de prioritati ale Romaniei ca membru UE – ideal zece astfel de teme, dar m-as multumi si cu cinci. Mi-as dori sa ii vad pe oficialii si tehnicienii romani stapinind arta negocierilor, dind “la schimb” un vot in problema vinarii balenelor in Marea Nordului pentru un vot la cotele de emisii de noxe, sa zicem.
Ne-am multumit sa adoptam aquisul communitar in litera lui, fara a face uz de faptul ca el este un set de standarde minimale si de marja de libertate a statelor membre de a legifera conform propriilor viziuni de dezvoltare si intereselor nationale. Am pornit in UE cu declaratii de genul “sa contribuim la gasirea unei solutii de iesire din actuala situatie”.
Daca nu putem gindi pe o perspectiva de 6 luni, daca nu putem decide asupra datei alegerilor atunci cind optiunile sunt putine si relativ clare, e putin probabil ca vom putea proiecta o strategie pe termen lung privind aliantele in sinul UE si beneficiile pe care le putem obtine. Daca nu vom reusi sa depasim aceasta mentalitate, vom ramine un “membru statistic al UE”, ajutind doar numeric la luarea deciziilor – cu dubla majoritate sau nu.
Darius Groza – Jeg – este cistigatorul sectiunii de bloguri din cadrul concursului Tinarul Jurnalist al anului organizat de fundatia Freedom House.
Juriul nemilos – compus din Alexandul Lazescu, Andrei Gheorghe si, cu voia dumneavoastra, ultima pe lista, subsemnata – a decis in unanimitate si fara chinuri ca Jeg raspunde cel mai bine asteptarilor sale (ale juriului) de la un mediu de comunicare multivalent, direct, incitant si persuasiv (vorbe grele, nu le-am folosit chiar pe astea, dar pe-acolo…:))
Au intrat in plutonul fruntas Andressa (pentru finetea observatiei si prospetimea stilului) si Doc, pentru analiza lui mai serioasa decit a analistilor, dar Darius s-a impus prin capacitatea de a stirni reactie sociala.
Ceea ce le dorim si jurnalistilor profesionisti.