Dragii mei,

Veti fi stiind deja ca Vama Veche a devenit una dintre cele mai dens populate localitati din tara. Asa s-a zis la stiri. Asa si este. Nu ai unde sa arunci un ac, lumea – bine imbracata (adica gros) – misuna de colo pina colo, caci prea multe lucruri de facut in Vama, cind nu e timp de plaja, nu sunt. O sa va pun curind si niste poze ciudate, cu plaja plina ochi de oameni in canadiene
E frig. Dar soarele arde – si daca (sau acolo unde) nu bate vintul, te poti praji la soare linistit (am un nas extrem de rosu, pe care il pot prezenta ca dovada). Soni gateste la fel de bine ca anul trecut (desi in regim de popota: doar citeva feluri de mincare, farfurii de plastic, autoservire, “fetele primesc mai putin decit baietii” – ceea ce nu e adevarat )
Muzica e diversa, pe toate gusturile, de la Luna Amara la Tamango+Iordache, de la OCS la Margineanu (cel cu “Jana nu e moarta, Jana se transforma”).
Pina una-alta, doar un “Kodak moment” de zile mari: in bezna noptii infrigurate, un tinar domn isi usura chinurile vezicii linga un gard (deh!). Se intoarce si rosteste peste umar amicilor cu care era, cu un ton perfect profesional, cum a auzit el la stiri: “Exista victime, Andrea?”
In Vama n-am ziare, nu am radio, nu am televizor si nici Zapp-modemul nu merge (anul trecut mergea). Trei zile fara stiri te scot pe deplin din morisca de zgomot si te aseaza intr-o alta perspectiva.
Si cum imi sorb eu berea, uitindu-ma la toti acesti tineri, cu chef de petrecere nou-nout (neuzat de sezonul cald), cu accente diferite, venind din locuri diferite, cu stiluri diferite si cu cele mai diferite alcoolemii, ma intreb: ce i-ar putea scoate pe ei la urne, in 3 saptamini de acum incolo?

Bosch Foundation si Reuters Foundation ofera jurnalistilor din sud-estul Europei posibilitatea de a participa la un program de pregatire specializata in jurnalism politic si economic. Temele abordate sunt:
- economiile pietelor emergente;
- jurnalismul financiar si de business
- temele europene curente.
Detalii despre program, conditii de participare si formularul de inscriere, aici.

Eforturile clasei politice din Romania se concentreaza, zilele acestea, pe “croirea” cadrului normativ (ca legal nu pot sa-i spun) al referendumului, in special in ceea ce priveste cvorumul. Listele electorale ne spun citi cetateni cu drept de vot exista – dar nu ne spun si unde se mai afla ei zilele astea. Estimarile indica intre 2 si 3 milioane de romani cu drept de vot in afara granitelor (adica o treime din cvorum – inca mai caut o baza documentara pentru aceste estimari). Migratia masiva a fortei de munca a schimbat distributia geografica a electoratului, cu efecte importante in special in rindul categoriilor “active” (tineri, dinamici, mobili, cu spirit de intrerpinzator, etc). La o simpla privire (nu am nicio pretentie de analiza sociala), aceasta ar fi si profilul electoratului potential al lui Basescu.

De aceea, la acest referenum, mai mult ca la oricare alte consultari electorale, votul “stranierilor” va fi extrem de important. De aceea, eu as sugera sa stam cu un ochi (de soim) pe modul in care se va organiza votarea in tarile de destinatie a muncitorilor migratori (Italia si Spania, in principal). Cite de informati vor fi acesti cetateni? Cit de departe de ei vor fi cabinele de votare – vor fi ei nevoiti sa scoata un ban din buzunar pentru a-si exercita dreptul de DA sau NU asupra presedintelui? Si daca da, vor s-o faca? Sau pot?

Lucrul mi se pare cu atit mai delicat cu cit organizarea alegerilor in strainatate cade in ograda MAE – si s-ar putea ca Adrian Cioroianu sa nu fi uitat/iertat cu cita indirjire s-a opus presedintele suspendat numirii lui. Mai ales ca ambasadele nu trebuie sa faca nimic special pentru a pune bete in roate electorilor din dispora – doar sa organizeze alegerile in stilul “traditional”, cu cozi lungi la ambasade & all.

Ca sa nu pierdem sirul acestui “caz”, iata ultimele evolutii:

Sorin Rosca Stanescu scrie in “Ziua” de azi ca nu va forta demisia/demiterea lui Victor Roncea:

In realitate, nu am fost in stare sa iau nici o decizie. Pentru ca ma simt inca prieten cu Roncea. Si responsabil si pentru greselile lui. Daca nu doreste sa demisioneze, sa ramana. Decizia ii apartine. Daca el vrea sa fie ca Basescu, eu nu voi reactiona ca adversarii sai. In presa nu e loc pentru razboi politic.

Si ne invita pe toti la o dezbatere care are ca tema intrebarea: Cat de departe merge libertatea jurnalistului de a spune ceea ce crede, indiferent de opinia ori pozitia generala a publicatiei?

Federatia Sindicatelor Jurnalistilor si Tipografilor Media Sind, publica, la rindul ei, o scrisoare deschisa

În cazul conflictului iscat între Sorin Ro?ca Stãnescu ?i Victor Roncea, ca prieten le pot spune cã solu?ia pentru lãmurirea unor probleme principiale nu este decât discu?ia directã, iar ca lider sindical, le spun cã potrivit reglementãrilor privind rela?ia patron-editor-jurnalist politica editorialã este apanajul patronatului, iar în momentul în care acestã politicã poate aduce prejudicii cotidianului ”Ziua” sau Asocia?iei Civic Media sau jurnalistului, ultima solu?ie este divor?ul, dar numai cu respectarea Contractului Colectiv de Muncã Unic la Nivel de Ramurã Mass-Media

Victor Roncea raspunde si el, cu o “Dare de seama”, care se incheie asa:

As vrea, barem pentru o clipa, ca ziaristul anticomunist Sorin Rosca-Stanescu cu care m-am imprietenit in 1990 se se uite la Cotroceni – dar nu de pe pontonul sau de la Snagov ci din Piata Universitatii imbibata de sange – si sa recunoasca daca ii place ce vede acum: stafia lui Iliescu-KGB.

Veti fi stiind, poate, invatatura Zen care spune ca nu trebuie sa-ti doresti moartea dusmanului. Aseaza-te doar pe malul riului si, daca astepti suficient de mult timp, vei vedea lesul lui purtat la vale, pe ape.
Cam aceasta este si povestea graffitiului meu favorit:

Se afla pe strada Vasile Conta (filozof) si sta acolo de ani buni de zile, de pe vremea mandatului de premier al actualului presedinte interimar. La vremea aceea, parea o gluma – caci multe s-au spus la adresa lui Nicolae Vacaroiu, numai “Jos” nu. Nea Nicu a fost un premier pasnic, n-a deranjat pe nimeni. Interesant mi se pare faptul ca graffitiul a ramas acolo in toti acesti ani (cred ca blocul a si fost renovat intre timp, parca asa imi amintesc), de parca ar fi fost intretinut cu grija, in asteptarea momentului istoric oportun. Aceasta inscriptie (amicala, lipsita de incrincenare, ca nici semn de exclamare nu are) capata astazi (ma rog, pina in 20 mai) noi valente. De parca suficienta apa s-ar fi dus la vale pe riul nostru…

Victor Roncea a anuntat ca nu isi va da demisia de la Ziua, in pofida cererii imperative a lui Sorin Rosca Stanescu. Intr-un mesaj adresat colegilor din presa, Roncea arata:

In principal, Rosca Stanescu era deranjat de prezentarea suspendarii lui Traian Basescu din functie drept o lovitura de stat a oligarhiilor prin care se incearca aservirea Administratiei Prezidentiale intereselor rusesti, intr-un moment in care trupele americane urmau sa inceapa instalarea in noile baze ale Armatei SUA din Romania. (…) Sorin Rosca Stanescu a afirmat ca nu poate sa conceapa sa aiba in redactie – “si deci sa plateasca” – pe cineva cu astfel de puncte de vedere in ce priveste criza politica actuala, generata in mare parte, in opinia semnatarilor Apelului, de catre oligarhiile actuale de presa.

Mesajul integral al lui Victor Roncea, mai jos. mai mult…

Victor Roncea, seful sectiei de externe a ziarului Ziua, a fost invitat sa paraseasca redactia, scrie Cotidianul.

“Invitatia”, transmisa de Sorin Rosca Stanescu, survine la doar o zi dupa ce ziaristul, in calitatea sa de presedinte al Asociatiai Civic Media, a lansat, alaturi de alte ONG-uri, un apel in sprijinul presedintelui Basescu, prin care caracterizeaza suspendarea acestuia drept o “lovitura de stat construita sub forma unei operatiuni informationale”, in beneficiul Moscovei. Potrivit declaratiilor lui Victor Roncea, demiterea sa are legatura cu acest demers,

Despartirea de Roncea este ciudata si potential ilegala. mai mult…

BBC News Blogs se alatura demersurilor pentru eliberarea jurnalistului Alan Johnston, rapit in Gaza la 12 martie. Organizatia britanica invita toti bloggerii sa adauge pe site-urile lor un banner, in semn de solidaritate cu jurnalistul rapit.

Daca sunteti interesati, puteti semna si petitia, alaturindu-va astfel celor 42,000 de semnatari de pina acum.

Scurta istorie a “plebicistului” la romani:
* 10 – 14 mai 1864 – Aprobarea Statutului Dezvolt?tor al Conven?iei de la Paris, la propunerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza
* 2 – 8 aprilie 1866 – Aprobarea lui Carol I ca domnitor al Principatelor Unite
* 24 februarie 1938 – Aprobarea Constitu?iei României adoptat? la ini?iativa lui Carol al II-lea
* 2 – 5 martie 1941 – Aprobarea politicii generalului Ion Antonescu
* 9 – 16 noiembrie 1941 – Al doilea plebiscit pentru aprobarea politicii mare?alului Ion Antonescu
* 23 noiembrie 1986 – Aprobarea reducerii cu 5% a armamentelor, efectivelor ?i cheltuielilor militare
* 1989 – Interzicerea datoriilor externe, propus? de Nicolae Ceau?escu [necesit? citare]
* 8 decembrie 1991 – Aprobarea Constitu?iei României
* 18 – 19 noiembrie 2003 – Aprobarea revizuirii Constitu?iei României

Mutumiri Ionut Georgescu. Sursa ro.wikipedia

Presedintele Basescu a anuntat ca nu mai demisioneaza si ca se va plia pe procedura constitutionala – referendum in termen de 30 de zile.

O sa credeti ca sunt obsedata (ca am mai avut ideea asta o data ) : cum va suna interbarea pentru acest referendum?

Sustineti demiterea presedintelui?

sau

Sustineti raminerea in functie a presedintelui?

Asta ca sa stim ce se va intimpla daca nu ne adunam la urne jumatate + 1 din cei inscrisi pe listele electorale.
UPDATE: Am aflat ce se intimpla (indiferent de intrebare): “Ne vedem la Cotroceni”.

La Cotroceni are deja loc transferul de putere intre cei doi presedinti – cel suspendat si cel interimar. In timpul asta, la Pro Tv – o stire despre “sutienul vindecator” si una despre un dublu botez al unei bulibase din Cluj (cu doi armasari si mult, mult aur).