Poate mai ?ine?i minte c? acum câteva zile ne întrebam ce se a?teapt? dl. Orban s? ob?in? de la Pre?edin?ie atunci când a cerut copii dup? toate rezolu?iile puse de Traian B?sescu pe diferite memorii ?i rapoarte. ?i ne exprimam p?rerea c? documentele acelea nu sunt în posesia Pre?edin?iei, ci ar trebui c?utate în ministere.
Din sursele cele mai autorizate pot s? v? spun: da, e adev?rat, rezolu?iile pre?edintelui pe diverse memorii s-au pus, o perioad?, direct pe originalul materialelor. Dar de vreun an încoace s-a introdus practica adreselor oficiale de înso?ire, documente care se p?streaz?, în copie, în cancelaria pre?edintelui. A?adar, pe acestea le putem g?si.

Ne-am adunat ast?zi s? discut?m cu pre?edintele B?sescu – el ne-a invitat – despre votul uninominal. Mai precis, nu despre vot ci despre referendumul pe care l-a ini?iat pe acest subiect. Tema pre?edintelui pentru “societatea civil?” (organiza?iile reprezentate în sal? – noi nu am avut nicicând preten?ia c? reprezent?m “societatea civil?” în întregul ei) a fost urm?toarea: cât de precis? trebuie s? fie întrebarea de la referendum, pentru ca ea s? nu lase loc la interpret?ri ulterioare, care s? deturneze opinia popular? (“O s? m? acuze c? sunt populist, dar Constitu?ia vobe?te de popor” ). În opinia pre?edintelui, rolul votului uninominal (s?-i zicem a?a ca instrument de lucru, c?ci are denumiri ?tiin?ifice mai complicate) ar fi s? responsabilizeze clasa politic?. “Nu m? consider din afara clasei politice. ?i eu sunt un produs al ei”, a declarat pre?edintele. În opinia sa, schimbarea sistemului electoral poate c? nu este cea mai bun? solu?ie, dar este oricum ceva mai bun decât avem acum.
S-a discutat despre sistemele de vot propor?ionale sau pe liste, despre semantica termenului “uninominal” (care termen, se pare, nici nu exist? în dic?ionar – dar limba român? este o limb? vie ?i termenul a intrat în vorbirea curent?), despre cât de preg?tit este electoratul pentru o astfel de consultare. mai mult…

O organiza?ie caritabil? – Serviciul de Ajutor Maltez – aduce în G?e?ti o ambulan??. Ambala?i de o ?tire Pro TV despre o ambulan?? care r?pe?te oameni “pentru organe”, s?tenii pun mâna pe furci, topoare, ce g?sesc prin b?t?tur? ?i fac ceea ce se cere f?cut: atac? ambulan?a ?i o distrug. A?a c? Pro Tv mai d? o ?tire care nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase.

Incredibila poveste – incredibil? pentru cei care cred c? tr?iesc într-o ?ar? european? din secolul al XXI-lea – a?a cum a relatat-o reprezenantul Sreviciului de Ajutor Maltez în România, în cele ce urmeaz?: mai mult…

Ziceam acum vreo dou? posturi c? Germania, acum în postura de de?in?toare a pre?edin?iei UE, încearc? s? resusciteze ini?iativa de a uniformiza la nivel european chestiunea neg?rii Holocaustului.
Colegul Cristan Ghinea mi-a semnalat un articol pe aceast? tem? de pe site-ul BBC. BBC atac? îns? informa?ia din punctul de vedere al libert??ii de expresie:

O astfel de ini?iativ? poate fi v?zut? ca o restângere a libert??ii de exprimare ?i în câteva state membre s-ar putea dovedi controversat?.

Spune mai departe BBC:

Detaliile propunerii nu au fost date înc? publicit??ii, dar se crede c? e posibil ca statele membre s? aib? dreptul s?-?i stabileasc? propriile reguli privind când ?i cum sunt pedepsi?i cei care neag? Holocaustul.

Editorial vorbind, o astfel de fraz? mi se pare foarte slab?. Nu ?tim detaliile, dar “it is thought likely”… Poate cei din spa?iul anglo-saxon ne pot spune mai multe despre genul acesta de exprimare. Este uzual?

Mai mult, autorul listeaz? ??rile care au legi împotriva neg?rii Holocaustului (Austria, Belgia, Cehia, Fran?a, Germania, Lituania, Polonia, România ?i Slovacia). În ultimul pargraf, se afirm?: mai mult…

Asta a?a, ca sa ?inem pasul cu evenimentele. ?ti?i care modific?ri: digitalizare, campanie electoral? pe radio ?i Tv, radiodifuzorii ca persoane fizice…

G?si?i aici forma adoptat? de camer? ?i înaintat? Senatului.

Pre?edin?ia german? a Uniunii Europene a relansat discu?ia pe tema uniformiz?rii, la nivelul statelor membre, a pedepselor pentru rasism, xenofobie ?i negarea Holocaustului. Estonia, Polonia ?i Slovenia insist? ca normele europene în preg?tire s? acorde acela?i tratament ?i neg?rii crimelor comunismului.
Slovacia se opune, sus?inând c? nu se poate pune semnul egalit??ii între fascism ?i comunism. Alte state ar prefera o lege separat? pentru crimele politice, deoarece ini?iativa german? se refer? la ura pe criterii rasiale, etnice sau religioase.

Mai multe despre aceast? dezbatere aici.

Pozi?ia României – primul stat care a condamnat oficial regimul comunist – nu s-a facut auzit? la nivel european.

Pentru aducere aminte, declara?ia pre?edintelui în fa?a Camerelor Reunite ale Parlamentului, la prezentarea Raportului Comisiei Preziden?iale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (18 decembrie 2006):

Ca ?ef al statului român, condamn explicit ?i categoric sistemul comunist din România, de la înfiin?area sa, pe baz? de dictat, în anii 1944-1947 ?i pân? la pr?bu?ire, în decembrie 1989. Luând act de realitatile prezentate în Raport, afirm cu deplin? responsabilitate: Regimul comunist din România a fost ilegitim ?i criminal.

Colega noastr? Anca P?duraru (Deutsche Welle) a fos intrigat? de declara?ia pre?edintelui Traian B?sescu referitoare la informa?iile pe care le primea de la SRI cu privire la convorbirile telefonice ale mini?trilor din cabinetul T?riceanu. Ca atare, ea a depus la Parchetul de pe lâng? Înalta Curte de Casa?ie ?i Justi?ie urm?toarea cerere, solicitând informa?ii despre num?rul de mandate solicitate pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale mini?trilor.
Iat? ?i r?spunsul Parchetului:

MINISTERUL PUBLIC
PARCHETUL DE PE LANGA
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
Sectia de Cooperare Internationala, de Integrare Europeana, de Informare Publica si Relatii cu Presa
Biroul pentru relatii cu presa
Nr.220 /21 februarie 2007

Catre,
Deutsche Welle – Radio English Service
In atentia doamnei Anca Paduraru

Urmare solicitarii adresate institutiei noastre, Biroul pentru relatii cu presa din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este in masura sa va comunice urmatoarele: in urma verificarilor efectuate la sectiile operative, a rezultat faptul ca procurorii din cadrul acestei institu?ii nu au solicitat instan?ei de judecata emiterea unor mandate pentru interceptarea convorbirilor telefonice ale mini?trilor din „cabinetul condus de premierul Calin Popescu Tariceanu”.
Cu privire la eventuala incalcare a legisla?iei in vigoare, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie va va informa in situatia In care se va autosesiza.
BIROUL PENTRU RELA?II CU PRESA

Deci, mandate n-au fost solicitate. Atunci, ce fel de informa?ii primea pre?edintele de la SRI?

Ludovic Orban a depus, zilele trecute, o cerere de informa?ii în baza Legii 544 privind liberul acces la informa?iile publice. El solicit? Pre?edin?iei s? îi pun? la dispozi?ie copii dup? toate rezolu?iile pe memorii ?i “bile?elele” trimise de pre?edinte.
Vestea e pe jum?tate bun?, pe jum?tatea rea.
Bun?, pentru c? iat?, au în?eles ?i politicienii no?tri la ce e bun accesul la informa?ii. De?i, pentru a fi corect? întru totul, prima discu?ie pe care am avut-o cu un oficial român pe acest subiect, în 2000, cînd am început s? ne gândim la necesitatea unei atari legi, a fost chiar domnul Orban, pe atunci membru al guvernului. Legea a fost adoptat? în 2001, a avut un moment de înflorire în anii urm?tori iar acum se ofile?te încet-încet sub ignoran??, formalism ?i prevederi legale contrare, care se acumuleaz? asupra ei.
Proast?, pentru c? dl. Orban a cerut un lucru imposibil. În momentul în care “decidentul” î?i pune rezolu?ia pe un memoriu, îl ?i trimite celui îns?rcinat cu punerea în practic?. M? tem c? rezolu?iile preziden?iale sunt, fizic, în alt? parte, nu la Pre?edin?ie. Asta dac? nu cumva cineva la administra?ia preziden?ial? este atât de pedant încât s? ?in? copii dup? documentele care nu sunt de competen?a Pre?edin?iei.

Ata?ez aici, pentru desf?tarea urechilor, declara?ia lui Sorin Ovidiu Vintu la Antena 3. Înregistrarea am ob?inut-o prin amabilitatea lui Victor Ciutacu (care, în pofida stilului arogant, poate fi amabil )

Pe aceea?i tem?, un scurt interviu în Cotidianul.

Consiliul Na?ional al Audiovizualului ne-a trimis r?spunsul la sesizarea noastr? (CRJI, CJI, MMA ?i COM) legat? de stingerea datoriilor între Clubul Steaua, Pro Tv ?i Marriott în contul mediatiz?rii lui Gigi Becali.

Cu privire la sesizarea dvs, analizata de membrii CNA in sedinta publica din 20.02.2007, va informam ca problema pe care ne-o semnalati nu intra in competentele CNA care nu are nici un temei legal pentru a putea cerceta contractele sau intelegerile negociate de un radiodifuzor cu partenerii sai.

La rândul s?u, Consiliul de Onoare al Clubului Român de Pres? declar? c?

nu a constatat dovezi care s? duc? la o leg?tur? a aspectului comercial cu con?inutul editorial. Nu s-au identificat elemente probatorii în sesiz?rile prezentate

A?tept?m concluziile G?rzii Financiare.